Criza de energie a rămas o amintire urâtă, dar războaiele gazelor continuă

Când în octombrie anul acesta gu­vernul Bulgariei a impus o taxă de tranzit pentru gazele naturale exportate prin conductele de pe teritoriul ei de Rusia în Ungaria și Serbia, Budapesta și Belgradul și-au simțit interesele lezate. Presa proguvernamentală maghiară și diferiți politicieni maghiari au acuzat influența americană și a miliardarului George Soros. Aceasta deși taxa de tranzit era impusă nu statelor importatoare, ci exporta­to­rului, colosul rus Gazprom.

Bulgaria n-a încasat niciun ban până acum și în cele din urmă s-a retras de pe poziții după ce Budapesta a amenințat-o că dacă nu renunță la taxă îi blochează intrarea în spațiul de liberă trecere Schengen. Astfel, conflictul pare că s-a stins, dar el atrage atenția asupra importanței pe care Bulgaria a ajuns să o aibă în tranzitul gazelor naturale dinspre est spre vest, dar și asupra alianțelor care se clădesc în regiune.

Guvernul bulgar a aplicat în octombrie o taxă de tranzit echivalentă cu 10 euro pe MWh (circa 20% din prețul de referință pentru gazele tranzacționate în hubul regional Amsterdam, potrivit Bloomberg), scopul principal fiind de a descuraja intrarea gazelor rusești pe pia­­ța europeană, de a crea o con­cu­­ren­ță „reală“ de care ar be­ne­­ficia în­trea­ga UE, dar și de a adu­ce bani la buget. Bu­da­­pes­ta a considerat aceas­tă deci­zie ca ostilă ei și soli­da­rită­ții europene și a spus că îi sunt puse în pericol impor­turile de gaze rusești.