Criza sanitară a scos la suprafață problemele nerezolvate din sănătate. După lipsa de materiale de la începutul pandemiei, la patru luni de la primul caz de COVID-19 pacienții cu alte afecțiuni ajung cu greu la investigațiile medicale
Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 a pus presiune pe sistemele de sănătate la nivel global, iar în cazul României, care are unul dintre cele mai slabe sisteme medicale din Uniunea Europeană, lipsurile au fost cuvântul cheie încă de la începutul pandemiei, la 26 februarie, când a fost primul caz de pacient infectat în țară.
Foto: Ziarul Financiar
♦ Lipsa de organizare din sistemul de sănătate public este din nou în prim-plan, la patru luni de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 în România ♦ Pacienții stau la cozi în fața spitalelor pentru internări, iar ministrul sănătății merge în controale la spitalele din subordine ♦ „Dacă nu se acționează rapid și nu se facilitează accesul la diagnostic, vom avea încă un segment numeros de victime colaterale“, spune într-o scrisoare deschisă Asociația Bolnavilor de Cancer.
Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 a pus presiune pe sistemele de sănătate la nivel global, iar în cazul României, care are unul dintre cele mai slabe sisteme medicale din Uniunea Europeană, lipsurile au fost cuvântul cheie încă de la începutul pandemiei, la 26 februarie, când a fost primul caz de pacient infectat în țară.
Medicii s-au plâns la unison de lipsa materialelor de protecție, de la măști la combinezoane, care să-i protejeze de contactul cu pacienți posibili infectați, lucru care a dus la adevărate focare de infecție în spitale. La Suceava, de exemplu, cel mai mare focar de infecție din țară, medicii au fost primele victime ale infecției cu COVID, iar în fruntea spitalului a fost pusă conducere militară pentru a gestiona criza.
Citește și
3 min
Catalina Apostoiu
3 min
Ștefan Stan
1 min
Mirela Turlan