Cu ochii pe alegeri, nu inflația sperie guvernele est-europene, ci creșteri de dobânzi cu care băncile centrale răspund scumpirilor

Inflația a fost întotdeauna o chestiune politică delicată și cu atât mai mult când este campanie electorală. În Polonia, unde prețurile cresc cu un ritm record, un oficial al băncii centrale a sugerat că tot răul este spre bine: deprecierea zlotului, care este asociată accelerării inflației, face bine economiei prin impulsionarea exporturilor. Banca centrală poloneză este considerată un aliat al guvernului. În Ungaria, partidul de guvernământ a dezlănțuit un nou val de cadouri electorale costisitoare în timp ce banca centrală a avertizat asupra pericolului ca inflația să nu fie chiar așa de trecătoare pe cât spune guvernul că va fi. Banca centrală maghiară desfășoară cea mai agresivă campanie de scumpire a creditului din UE prin creșterea dobânzilor de politica monetară, principalul instrument de domolire a inflației, ajunsă și în Ungaria la niveluri record. Forintul se duce nepăsător în jos.

În Cehia, banca centrală n-a ezitat să explice că se teme mai mult de inflație decât de încetinirea creșterii economice – creșterea dobânzilor tinde să încetinească avansul economiilor – și se pregătește de o majorare de amploare a dobânzilor, spun analiștii. În Turcia, unde inflația atinge niveluri de două cifre, iar lira are tendința să se prăbușească, au­to­ri­tățile au dezlănțuit o campanie de cu­min­țire a economiștilor care pun la îndoială datele oficiale privind creșterea prețurilor și susțin că inflația este de fapt dublă, adică de 40%.

Recent, viceguvernatorul băncii centrale poloneze Marta Kightley s-a întâlnit online cu omologii din Cehia, Slovacia, Ungaria și Croația, ocazie cu care le-a spus acestora că deprecierea recentă a zlotului ajută economia poloneză, acționând ca amortizor pentru șocurile externe, cum sunt cele din prezent, scrie Bloomberg.