Cum a devenit low-cost-ul scump

Transportatorul aerian numărul unu în România a avut parte în 2012 de cea mai mică creștere de la intrarea pe piața locală, oprindu-se la 2,8 milioane de pasageri, în timp ce rivalii de la Blue Air au raportat tot 1,5 milioane de pasageri, la fel ca în ultimii ani. Mai prinde sau nu low-cost-ul la români?

PESTE PATRU MILIOANE DE PASAGERI AU ZBURAT ÎN 2012 FOLOSIND AVIOANELE COMPANIILOR LOW-COST, un nou record pentru aviația românească. Wizz Air și Blue Air, singurii operatori care contează în piață – Ryanair zboară doar de la Târgu-Mureș și Constanța, iar easyJet și Germanwings au părăsit România – își împart piața prin diferitele zone de influență. Dacă Wizz Air controlează Ardealul și Banatul prin cursele de la Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Arad și Timișoara, rivalii de la Blue Air dețin supremația în zona Moldovei prin aeroportul pe care îl dețin la Bacău. “Dacă ne uităm cum s-a format clientela companiilor low-cost, e clar că românii care muncesc în străinătate și ajungeau acolo cu autocarul au trecut acum la avion”, spunea anterior Antoniu Nițu, șeful Lufthansa Aerotravel City Center, una dintre principalele agenții de turism din România, explicând motorul principal al dezvoltării acestui segment de piață. Ultimii cinci ani au adus tot mai mulți pasageri în aeronavele celor două companii, iar numărul de destinații înspre care se poate zbura din România a ajuns la circa 70. Bătălia cea mare se dă însă pentru București, principalul punct de referință în transportul aerian, unde companiile a trebuit să renunțe la operarea pe aeroportul Băneasa și să se mute pe Otopeni, asta implicând scumpirea biletelor.

2012 A FOST ANUL ÎN CARE CELE DOUĂ COMPANII AU RAPORTAT STAGNARE – la 1,5 milioane de pasageri, cum s-a întâmplat în cazul Blue Air și în anii anteriori – sau cea mai mică creștere de la intrarea în România – în cazul Wizz Air, plusul a fost de doar 2,2%, până la nivelul de 2,76 milioane de pasageri, sub așteptările de trei milioane vehiculate anterior de oficialii companiei. Mutarea de pe aeroportul Băneasa pe Otopeni sau “cel mai rău lucru care se putea întâmpla aviației”, după cum spunea Jozsef Varadi, directorul Wizz Air, însemna cel puțin patru euro în plus încasați de la pasageri la fiecare bilet. Vara anului 2012 mai aducea o nouă scumpire, de data asta nu la aeroportul de plecare din Otopeni, ci la cel de sosire. Guvernul de la Madrid anunța dublarea taxelor de aeroport ca urmare a crizei economice din peninsulă, Spania fiind, alături de Italia, principala destinație pentru pasagerii companiilor low-cost. Din nou, alți zece euro în plus pentru zborurile de la Barcelona și Madrid și doi euro de la Malaga și Valencia, plătiți tot de pasager. Scumpirea a însemnat și renunțarea la o parte din cursele către Spania: Wizz Air a anunțat că reduce numărul de zboruri din orarul de iarnă pe rutele disponibile din România către Barcelona, Madrid și Valencia, deși “este regretabil că guvernul spaniol a impus o creștere a taxelor într-un moment în care traficul de pasageri trebuie stimulat, iar locurile de muncă în industria turismului sunt necesare”, declara la acea vreme Daniel de Carvalho, directorul de comunicare al Wizz Air. La nivelul Europei Centrale și de Est, Wizz Air a pierdut un total de circa 40.000 de pasageri prin reducerea traficului către Spania, din care cea mai mare parte provin din România. În plus, aproape un milion de pasageri s-au văzut nevoiți să plătească mai mult pentru un bilet de avion după ce compania aeriană low-cost Wizz Air a decis să facă un ban în plus și din bagajele de mână. Altădată gratuit, trollerul de mici dimensiuni luat în cabina avionului urma să coste cel puțin zece euro.