Cum produc roboții Elena și Gheorghe țigări pentru 45 de țări

25 de milioane de euro a investit filiala locală a Japan Tobacco International pentru mărirea capacității de producție. În acest moment, 65% din țigaretele fabricate în Pipera iau calea străinătății, iar procentul ar mai putea crește. Fabrica prosperă, iar roboții din fabrică – botezați cu nume neaoșe, ca Elena sau Gheorghe – muncesc la foc continuu.

Două lucruri izbesc la modul cel mai propriu simțurile unui vizitator într-o fabrică de țigarete: mirosul puternic al frunzelor de tutun și zgomotul, firesc într-o unitate de producție, care împiedică o eventuală conversație telefonică și îi forțează pe cei care doresc să discute să păstreze o distanță de maxim jumătate de metru. Or, pe 17 iulie fabrica din Pipera era asaltată de vizitatori – de la ambasadorul Japoniei în România și directorul general al multinaționalei până la reprezentanți ai autorităților și jurnaliști. Una peste alta, câteva zeci de musafiri au mers la pas printre liniile de fabricație pe care circulă tone de tutun, altminteri un element prețios dacă ne uităm la prețurile de vânzare ale pachetelor de țigarete, plasate între 10 și 15 lei. Cu toate acestea, prețurile pachetelor de țigarete la ieșirea pe poarta fabricii sunt mult mai mici, plasându-se în jurul a 2-4 lei. Diferența reprezintă accizele și taxele, a căror pondere ajunge la 80% din prețul de raft, explică Gilda Lazăr, corporate affairs director la Japan Tobacco International România. De fapt, anul trecut industria tutunului a virat la bugetul statului 2,75 miliarde de euro. Valoarea întregii piețe se apropie, conform calculelor BUSINESS Magazin, de valoarea de 3,5 miliarde de euro, aceasta fiind cea mai mare valoare din industria bunurilor de larg consum, la distanță de a doua plasată a clasamentului – piața berii, cu vânzări anuale de 1,7 miliarde de euro.