Cum se pot transforma contractele de închiriere în bombe cu ceas

În urma modificărilor aduse de noul cod civil, deopotrivă avocații și clienții trebuie să fie atenți la contractele de închiriere, pentru că acestea se pot transforma în veritabile bombe cu ceas. Daniel Moreanu, director juridic al grupului Genesis Development, deslușește povestea. 

DOMNITORUL ALEXANDRU IOAN CUZA ESTE CEL CĂRUIA I SE DATOREAZĂ CODUL CIVIL DUPĂ CARE A FUNCȚIONAT ȚARA ÎN ULTIMA SUTĂ ȘI MAI BINE DE ANI. Deși inovator pentru vremea sa, trecerea timpului a impus modificări. Iar în noua formă, recent adoptată, se pot regăsi capcane, spune Daniel Moreanu, director juridic al grupului Genesis Development. Grupul este cel mai important proprietar român de birouri din România, care deține West Gate Park și Novo Park; Moreanu coordonează departamentul juridic, care cuprinde șase oameni. El spune că noul Cod civil introduce o nouă instituție, impreviziunea. Acesta se referă la faptul că toate contractele afectate de situații neprevăzute vor produce alte efecte decât cele stabilite inițial de părți. 

Oficial, art. 1.241 din cod spune că „părțile sunt ținute să își execute obligațiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creșterii costurilor executării propriei obligații, fie datorită scăderii valorii contraprestației. (2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepționale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligației, instanța poate să dispună: a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor; b) încetarea contractului, la momentul și în condițiile pe care le stabilește. (3) Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă: a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului; b) schimbarea împre-jurărilor, precum și întinderea acesteia nu au fost și nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului; c) debitorul nu și-a asumat riscul schimbării împrejurărilor și nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că și-ar fi asumat acest risc; d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil și cu bună-credință, negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului”. Ce ascund aceste formulări?