Curtea Constituțională a băgat în ceață pe toată lumea: Legea dării în plată e parțial neconstituțională

Legea privind „darea în plată“ a imobilelor, care a provocat dezbateri aprinse în ultimul an și a ajuns în cele din urmă la Curtea Constituțională, continuă să bulver­seze. Curtea Constituțională a decis că legea este „parțial constituțională“, iar verdictul a stârnit confuzie. Majoritatea juriștilor și avocaților au evitat să se pronunțe, așteptând clarificări suplimentare care ar putea să apară odată cu motivarea deciziei Curții.

Curtea Constituțională a dat ieri o primă opinie legată de legea dării în plată, care a fost reclamată ca fiind neconstituțională de către bănci. Din articolele contestate, Curtea a admis două articole ca fiind constituționale, iar pentru două a dat o anumită interpretare. În opinia Curții Constituționale, legea dării în plată este „parțial neconstituțională“. Curtea nu s-a pronunțat clar cu privire la caracterul retroactiv al legii.

Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, susține că până acum au fost primite peste 700 de cauze de la bănci sau de la debitori, dintre care pentru 581 sunt în faza de rapoarte. „Pentru astăzi ne-am pronunțat asupra unui calup de 25 de dosare, pentru 8 dosare am amânat pronunțarea pe 27 octombrie, dar acolo se vor regăsi multe dintre concluziile pe care le-am adoptat astăzi. Dorința noastră este să dăm o soluție dreaptă care cât de cât să fie înțeleasă și de bănci și să fie acceptată și de debitori“, a mai precizat președintele CCR, citat de Mediafax. El susține că instanțele de judecată trebuie să aibă în vedere în viitor toate implicațiile teoriei impre­viziunii. Practic, se poate înțelege că legea se poate aplica și retroactiv, inclusiv contractelor în derulare, însă urmează ca instanțele să decidă, pentru fiecare caz, dacă se justifică darea în plată, dacă motivele sunt obiective, excepționale, adică dacă se aplică principiul impreviziunii. „Admiterea unei excepții de neconstituționalitate este un eveniment. Minuta nu excelea­ză prin claritate. Pare un efort de a nu declara în totalitate neconstituțională întreaga lege pentru inutilitatea ei practică, pentru sancționarea paralelis­mului legislativ. În bună măsură este o decizie interpretativă pentru că luminează instanțele de judecată cu privire la instituția juridică existentă deja și aplicabilă în dreptul comun, cea a impreviziunii (conform noului Cod civil)“. a declarat pentru ZF Ana Diculescu-Șova, senior partner la firma de avocatură NNDKP. Ea susține că mai multe clarificări cu privire la ce ră­mâ­ne de aplicat și ce se exclude din câm­pul legii 77/2016 se vor afla în moti­vare. „Tot din motivare va rezulta și dacă se confirmă înțelegerea noastră că în accepția Curții Constituționale de­ro­garea de la noul Cod civil limitează sfera de aplicare a legii criticate la con­trac­tele încheiate în baza acestui nou cod“.

Legea privind darea în plată a imobilelor a generat reacții puternice și contradictorii la nivelul întregii societăți, pornind de la pledoarii privind caracterul social și până la atenționări privind o posibilă înăsprire a condițiilor de creditare și chiar efecte nefavorabile asupra creșterii economice. Bancherii au avertizat că „nota de plată“ după aplicarea legii privind darea în plată a imobilelor va fi pl?tită într-o primă fază de bancheri, însă costurile finale vor fi transferate către clienți, vor fi suportate de români.