zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Analiza ZF · Business Legal

Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali: Relaxarea regulilor UE privind deficitul și datoria poate fi o sabie cu două tăișuri pentru România. ”Trebuie să avem extrem de mare grijă ce facem ca să nu creștem sarcina pe care o punem în câr

Relaxarea regulilor europene privind nivelul deficitului și al datoriei publice, care ar putea să intra în vigoare în 2023, poate fi o ”sabie cu două tăișuri” pentru România, care a acumulat deficite bugetare considerabile în ultimii 30 de ani, avertizează…

de Roxana Dumitru Rosu - Mediafax , Editor 02.02.2022 · 11:06 1 min de citit
Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali: Relaxarea regulilor UE privind deficitul și datoria poate fi o sabie cu două tăișuri pentru România. ”Trebuie să avem extrem de mare grijă ce facem ca să nu creștem sarcina pe care o punem în câr

Foto: Ziarul Financiar

Relaxarea regulilor europene privind nivelul deficitului și al datoriei publice, care ar putea să intra în vigoare în 2023, poate fi o ”sabie cu două tăișuri” pentru România, care a acumulat deficite bugetare considerabile în ultimii 30 de ani, avertizează Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.

„Această relaxare, pentru România cel puțin, din păcate, poate fi o sabie cu două tăișuri. Pentru că, dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, vedem că am acumulat deficite bugetare an de an, deci practic, în ultimii 30 de ani, am acumulat o datorie publică considerabilă fără să ne dăm seama, foarte clar, pe ce am cheltuit banii”, a comentat Dan Manolescu în dezbaterea online „Reforma politicii fiscale europene. Rigoare bugetară versus flexibilitate”, organizată de Sierra Quadrant.

Declarațiile vin în contextul în care, la nivelul Uniunii Europene, a fost lansat procesul de consultare publică privind reforma Pactului de Stabilitate, documentul care limitează deficitul public la 3% din PIB și datoria publică la 60% din PIB.

Citește și