Dan Suciu, Banca Națională: BNR nu doarme. Ce poate și ce nu poate face BNR în privința inflației

Inflația în creștere din luna septembrie a ridicat o serie de întrebări despre rolul Băncii Naționale în temperarea acestei evoluții. Ce a făcut BNR până acum? De unde vine această presiune inflaționistă? Și cum este corelată creșterea de dobândă de politică monetară cu creșterea economică? Întrebările sunt simple și firești. Răspunsurile par însă prea mult ignorate. Așadar, „a dormit“ BNR?

1.Anul 2021 a fost și este în continuare unul extrem de agitat pentru Banca Națională. În acest an, protocolul de tratare a inflației a început din primăvară când tratamentul profilactic a presupus renunțarea la achizițiile de titluri de stat (în condițiile în care mulți, chiar în ZF, spuneau că BNR trebuie să dea drumul la mai multă lichiditate pentru credite ieftine în economie). La primele simptome de creștere de prețuri BNR a început un tratament de control strict al lichidității care a permis – împreună cu nivelul mai ridicat de dobândă existent în România – ca decizia de creștere a dobânzii de politică monetară să fie amânată până în toamnă, cu toate beneficiile unui asemenea demers, în condițiile în care alte economii din Europa Centrală și de Est au început să urce brusc dobânzile, unele peste nivelul dobânzii BNR. Ungurii au crescut la 1,65%, cehii la 1,5% și polonezii au început și ei ciclul de majorare. Pentru o analiză corectă a situației, precum și a impactului pe piața valutară, trebuie văzut întotdeauna întregul tablou regional.

2. Nu mai e o surpriză pentru nimeni că majorările generale de prețuri și, implicit, ale ratei inflației s-au produs din cauza unei veritabile explozii pe plan internațional a prețurilor la energie și combustibil. Faptul că la noi aceste creșteri au coincis cu liberalizarea prețurilor administrate la energie nu a adus aceste prețuri în zona de influență a politicii monetare, cum greșit se poate înțelege. Energia și combustibilul fac peste jumătate din rata anuală de inflație de 6,29% în septembrie, adică 3,24 puncte procentuale. (La acestea se mai adaugă prețurile volatile, din nou incontrolabile, și alte prețuri administrate care sunt tot în creștere și duc componenta care scapă de sub impactul dobânzii BNR la 4,12 puncte procentuale). Inflația pe care o poate influența BNR prin creșterile de dobândă, celebra COR2, rămâne la 2,29%, așadar foarte aproape de ținta de inflație de 2,5%. Acest lucru înseamnă că BNR are de data asta un spațiu relativ mic de manevră în gestionarea diferitelor componente ale inflației.