zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Opinie · Business Legal

Daniel Anghel, Partener PwC România: Creșterea economică, datoria publică și taxele: De ce se tem liderii de companii și cum au ajuns să plaseze sistemul fiscal în topul priorităților pentru guvern

Deloc suprinzător, dacă ne uităm la previziunile făcute la începutul acestui an, economia românească și-a revenit după prăbușirea din primăvara anului trecut și are șanse să ajungă la un plus de peste 7% în 2021. Spun deloc surprinzător pentru că…

de Daniel Anghel, Partener, Liderul departamentului de consultanță fiscală și juridică, PwC România , Colaborator 23.08.2021 · 10:32 2 min de citit
Daniel Anghel, Partener PwC România: Creșterea economică, datoria publică și taxele: De ce se tem liderii de companii și cum au ajuns să plaseze sistemul fiscal în topul priorităților pentru guvern

Foto: Ziarul Financiar

Deloc suprinzător, dacă ne uităm la previziunile făcute la începutul acestui an, economia românească și-a revenit după prăbușirea din primăvara anului trecut și are șanse să ajungă la un plus de peste 7% în 2021. Spun deloc surprinzător pentru că percepția mediului de afaceri era pozitivă încă din primele luni ale anului când sondajul nostru PwC CEO Survey a observat că optimismul liderilor de companii a atins un nivel record pentru ultimul deceniu.

Însă tot ei au exprimat și o serie de temeri. Principala îngrijorare este că majorarea datoriei publice – inclusiv pe fondul măsurilor de sprijin luate în pandemie – ar putea atrage schimbări în politica fiscală. Practic, mediul de afaceri nu exclude majorarea taxelor, chiar dacă s-au dat multe asigurări că nu există nicio astfel intenție.

Ponderea celor care prevăd modificări fiscale (77%) este mai mare decât a celor care cred că economia va avea o evoluție bună (60%), iar motivul menționat de directorii din companii – majorarea datoriei publice – este justificat atâta timp cât creșterea acesteia a fost galopantă în ultimii doi ani, urcând de la 35% din PIB în 2019, la 50% în iulie 2021. Statul s-a împrumutat mult în ultima vreme, atât pentru a susține economia în contextul crizei sanitare, dar mai ales pentru a finanța cheltuielile curente și de investiții prevăzute prin legea bugetară.

Citește și