Daniel Daianu, Consiliul Fiscal: Ce impact va avea în Romania creșterea deficitului bugetar, injecțiile de lichiditate de către BNR și relaxarea monetară agresivă

Socul pandemiei a imbrancit lumea intr-o noua criza severa, sanitara si economica. Chiar daca peste tot in Europa se intra pe o traiectorie de urcare a activitatii economice, revenirea va fi anevoioasa, cu mari incertitudini si sechele; multe afaceri sunt puternic lovite si efortul de reparare va dura. Gasim aici explicatia pentru care in UE se recurge la un program de redresare de 750 miliarde euro, care s-ar adauga resurselor prevazute in cadrul financiar multianual obisnuit. In acelasi timp, masuri neconventionale ale bancilor centrale (BCE, Fed, Banca Angliei, Banca Japoniei, etc) au reintrat in atentie prin anvergura lor – fie ca avem in vedere achizitii de active financiare (QE), linii de finantare ultra-ieftine pentru sistemele bancare ce urmaresc impulsionarea creditarii.

In acest context se discuta despre utilizarea in economii emergente de masuri neconventionale, inclusiv “relaxare cantitativa” (QE), care implica injectie de baza monetara in sistem contra diverse active financiare (vezi si un editorial in Financial Times din 18 iunie). Trebuie spus ca QE nu trebuie sa fie confundat cu operatiuni normale pe piata de capital (cu open market operations), care au loc si in economii emergente.

Programe QE in economii emergente se cuvine sa fie utilizate cu precautie; ele pot ajuta, dar nu sunt lipsite de riscuri importante, de capcane.