Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: Reducerea deficitului bugetar sub 3% presupune ”extracție” de resurse din economie, dar impactul poate fi mult diminuat dacă majorăm absorbția de fonduri europene

La conferinta organizata recent de Consiliul Fiscal si Facultatea de economie si afaceri a Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi avand tema ‘’Bugete publice in vremuri de pandemie” s-a vorbit adesea despre fondurile europene. Dar se impune lamurirea unui aspect esential legat de macroeconomia utilizarii banilor europeni.

Nu arareori se afirma ca aceste resurse nu schimba soarta unui deficit bugetar intrucat ele apar pe ambele laturi ale unui buget –atat la venituri cat si la cheltuieli.  Merita sa starui pe aceasta tema intrucat afirmatia este numai partial cu temei. Problematica utilizarii fondurilor europene nu numai ca trebuie sa fie nuantata, dar, mai ales in circumstatele actuale, ale aparitiei Planului european de redresare si rezilienta (care priveste 750 miliarde euro ce se adauga celor 1050 miliarde din bugetul UE) situatia se modifica in mod radical.

Este adevarat ca la un nivel constant al resurselor absorbite si alte conditii neschimbate (conditia ceteris paribus), afirmatia mentionata mai sus este valabila, fiindca resurse apar pe ambele laturi ale bugetului public. Desi, chiar si atunci, examinata fiind dinamica unui sistem se pot manifesta efecte dincolo de volumul resurselor; este ca si cum intr-o functie de productie F(K,L,), cu K (capital) si L (munca) constante, un factor tehnic potenteaza functia de productie; ar fi acumulari cantitative ce dau nastere unui salt calitativ.