zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Analiza ZF · Banci-Asigurari

Datoria publică a României a ajuns la 712 miliarde lei în aprilie 2023. Economiștii spun că plata ei nu se poate face decât prin taxe sau inflație. Cristian Păun, ASE: „Nu poți rostogoli datorii din trecut la dobânzile pe care le vedem acum"

Datoria publică a României a fost de 712 mld. lei în a­pri­lie 2023, dublă față de cât era la final de 2019, înain­tea pandemiei, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

de Răzvan Botea , Reporter 02.07.2023 · 16:29 2 min de citit
Datoria publică a României a ajuns la 712 miliarde lei în aprilie 2023. Economiștii spun că plata ei nu se poate face decât prin taxe sau inflație. Cristian Păun, ASE: „Nu poți rostogoli datorii din trecut la dobânzile pe care le vedem acum"

Foto: Ziarul Financiar

♦ Într-un caz rar, datoria publică a României a scăzut, chiar dacă foarte puțin – cu 3 mld. lei – în aprilie 2023 față de martie 2023, după ce guvernul a atras finanțare în prima parte a anului și a rambursat câteva datorii vechi ♦ Dar este doar o iluzie pentru că necesarul de finanțare este mare și nu acoperă golul, iar deficitul va atinge 55% din PIB la final de an.

Datoria publică a României a fost de 712 mld. lei în a­pri­lie 2023, dublă față de cât era la final de 2019, înain­tea pandemiei, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Rambursarea datoriei, în creștere, pentru că finanțele statului sunt pe minus an de an, nu se poate face decât prin taxe și inflație, subliniază Cristian Păun, profesor la Fa­cul­tatea de Relații Economice Interna­țio­nale, din cadrul Academiei de Studii Eco­nomice (ASE) București.

„Întotdeauna trebuie să tratăm acumu­larea de datorii și prin prisma că ele se vor stinge doar în două moduri: prin taxare și prin inflație. Nu există iertare de datorii nici măcar în cazul datoriei publice. În plus, cu fiecare procent de datorie publică, jumătate vine din exterior, crescând dependența de crize care apar în mediul global, nu la noi – efectul de contagiune. Și încalcă grav și pa­trio­tismul economic pe care îl vedem afișat zilele astea pe stindard“, spune el.

Citește și