De ce nu-și fac fermierii români perdele forestiere cu bani europeni? Circa 12 milioane de euro stau „pe masă“ și într-o lună a fost depus un singur proiect
România are 11,7 mil. euro pentru perdele forestiere, iar fermierii locali au spus în repetate rânduri că au nevoie să își protejeze grâul, porumbul, rapița sau floarea-soarelui de fenomenele meteo extreme, de la secetă și arșiță la vânt, mai ales că deșertificarea crește de la an la an.
Foto: Ziarul Financiar
România are 11,7 mil. euro pentru perdele forestiere, iar fermierii locali au spus în repetate rânduri că au nevoie să își protejeze grâul, porumbul, rapița sau floarea-soarelui de fenomenele meteo extreme, de la secetă și arșiță la vânt, mai ales că deșertificarea crește de la an la an.
Totuși, interesul pentru fondurile europene este extrem de scăzut: într-o lună de la deschiderea intervenției DR-19 „Investiții neproductive la nivel de fermă“ (3 martie 2026) a fost depus un singur proiect. De ce?
„Este o măsură frumoasă, dar gândită prost. Fermierii ar vrea să realizeze perdele forestiere, mai ales cei afectați de arșiță, pentru că acestea atrag apă și protejează solul, opresc crivățul în perioada iernii, când substanțele nutritive din sol ar trebui să ajungă la plante, au numeroase beneficii, dar este greu să îndeplinească condițiile de eligibilitate pentru finanțare“, spune Cosmin Măglaș, fondator al companiei de consultanță Atragem Finanțare, specializată în atragerea fondurilor pentru agricultură.
Citește și
2 min
Ștefan Stan
2 min
Ștefan Stan
2 min
Ziarul Financiar