De ce vrea domnul senator Zamfir să modifice legea BNR

Agențiile de presă au relatat că senatorul liberal Daniel Zamfir a redepus, la finalul săptămânii trecute, inițiativa parlamentară privind eliminarea din legea statutului BNR a articolului ce prevede că „membrii conducerii Băncii Naționale au imunitate civilă și penală”. Inițiativă pe care a depus-o și în anul 2016, dar a fost clasată. Așa că, revine acum, motivând că articolul în cauză (articolul 25 din Legea 312/2004) ar statua un regim privilegiat pentru salariații BNR, instituind „un nou tip de imunitate”.

De fapt, nu întreg articolul 25 este contestat, ci doar alineatul 3. Îl reproduc, înainte de a-l analiza, pentru ca, parcurgându-i dispozițiile, cititorii să-și poată face propria lor judecată. Citez: “Membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României și personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuții de supraveghere prudențială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credință sau fără neglijență, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condițiile legii, a atribuțiilor de supraveghere prudențială”. Acest articol are în vedere bunele practici europene și legislația UE. Abrogarea lui ne-ar îndepărta de zona euro în loc să ne apropie, mai ales că una dintre condițiile aderării este convergența juridică.

În opinia domnului Zamfir, potrivit acestui articol, „membrii conducerii Băncii Naționale au imunitate civilă și penală”… O imunitate generală, s-ar înțelege din expunerea de motive, care le-ar acoperi întreaga activitate, scutindu-i de orice răspundere civilă și penală. Cum însă articolul 25, alineatul 3, are în vedere nu doar conducerea (nu doar „membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale”), ci… „și personalul”, ar însemna că toți salariații BNR au imunitate? Curat… neconstituțional deci, argument ce ar putea convinge Parlamentul să modifice legea.