De cine râd zeii

De îndată ce am intrat în 2013, an cu multe probleme economice de rezolvat, criticii Băncii Naționale a României s-au dovedit a fi extrem de activi. Și nu e o simplă întâmplare. Deși la Davos, în acest an, bancherii nu au mai fost primiți cu aceeași ostilitate de care au avut parte în ceilalți ani de criză, pe planetă băncile continuă să fie puse la zid.

Zilele trecute, un domn care s-a specializat în analize de risc într-o bancă de afaceri din România și care deține o rubrică într-un ziar românesc a fost fascinat de ideile unui coleg de linie, analist într-o mare bancă dintr-o mare țară din vestul Europei. Idei ce au găsit canale care să le confere circulație globală. “Cel mai periculos lucru în ceea ce privește actuala conjunctură, scrie bancherul european, este convingerea absolută a bancherilor centrali că pot controla evenimentele.” Și adaugă: “Ei (bancherii centrali – n.a.) sunt ultimii apărători ai iluziilor și ignoră consecințele negative pe termen mediu și lung ale acțiunilor prezente”. De aici, de la analistul dintr-o bancă de afaceri din vestul Europei, căruia i se pare că bancherii centrali “plutesc fără țintă într-o lume a lor”, analistul financiar dintr-o bancă românească, într-un comentariu publicat luni, face o voltă prin istorie și-i adună lângă modelul lui pe Keynes, pe Nietzsche, pe Einstein și pe Lenin, ca să închidă cercul cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Plecând de la o afirmație ceva mai generală, făcută de guvernatorul BNR într-o conferință susținută la Universitatea “Transilvania” din Brașov, intitulată: “Ce poate și ce nu poate face o bancă centrală”. Prilej ca să acuze BNR de pervertirea monedei. Cu alte cuvinte, schimbarea în rău a monedei, stricarea ei, chiar depravarea.

Sâmburele răului ar fi inflația, “singurul lucru pe care băncile centrale îl fac… bine”. Fed-ul a pervertit dolarul, dar Banca Națională a României – este de părere criticul – “obține o performanță și mai impresionantă”. Și concretizează: “În puțin peste douăzeci de ani (BNR – n.a) a făcut cu mult mai mult decât Federal Reserve într-un secol”. Căci “un leu din ianuarie 1991 avea aceeași putere de cumpărare cu 2.500 de lei din aceeași lună a anului 2013”.