De la fermă la furculiță. Fermierii români pariază pe sistemul integrat de producție: „Cu cât ajunge mai aproape de consumator, cu atât aduce mai multă valoare în economie”
Sistemul integrat de producție devine din ce în ce mai apreciat de fermierii români în condițiile în care tot mai mulți aleg să treacă de la simpla producție materie primă, așa cum sunt carnea, laptele, legumele sau fructele, mai departe către propria fabrică de procesare.
Foto: Ziarul Financiar
Sistemul integrat de producție devine din ce în ce mai apreciat de fermierii români în condițiile în care tot mai mulți aleg să treacă de la simpla producție materie primă, așa cum sunt carnea, laptele, legumele sau fructele, mai departe către propria fabrică de procesare.
Mulți aleg să-și deschidă chiar propriile magazine. Un exemplu este Agroserv Măriuța, o fermă cu circa 1.000 de vaci de lapte, care în 2018 a deschis propria fabrică de lactate sub brandul Agroserv Măriuța. Înainte de a avea propria fabrică, ferma din Drăgoești (jud. Ialomița) trimitea laptele către cei mai mari procesatori de lapte din România, dar și în Bulgaria. În sectorul lactate, în sistem integrat mai lucrează și Teletext (brandul Diami), Carmo Lact Prod (Monor) sau Ferma cu Omenie. Pe de altă parte, în industria cărnii de pui, marii jucători precum Transavia din Alba, Aaylex (CocoRico) din Buzău sau Agricola Internațional din Bacău cu ajutorul sistemului integrat de producție au ajuns pe primele locuri în ceea ce privește vânzările în acest sector. Însă în sectorul legumelor și fructelor tot mai mulți antreprenori își fac curaj să treacă de producția de materii prime la producția proprie.
Exemple sunt Daniel Guzu, care are livezi de fructe și propria viță-de-vie și a lansat brandurile Ana are (sucuri) și Domeniile Panciu (vinuri), Ilie Potecaru, care a pus pe piață brandul de sucuri de cătină Melissimo, dar și mai mulți producători de dulcețuri și compoturi. De altfel, „farm to fork” (de la fermă la furculiță n.red.) este un concept promovat de Uniunea Europeană, prin care se dorește, printre altele, asigurarea unei oferte de produse alimentare suficiente, accesibile ca preț și nutritive în limitele planetare, înjumătățirea utilizării pesticidelor, a îngrășămintelor și a vânzării de antimicrobiene, creșterea suprafețelor de teren destinate agriculturii ecologice, dar și reducerea pierderilor și a risipei de alimente.
Citește și
1 min
Vali Pencu
1 min
Vali Pencu
7 min
Cristian Hostiuc