De unde poate veni următorul val de creștere economică a României?

România a realizat, în ultimele două decenii, unul dintre cele mai rapide procese de convergență economică din Uniunea Europeană. PIB-ul pe locuitor exprimat în standardul puterii de cumpărare a crescut de la aproximativ 44% din media UE în 2007 la 78% în 2025. Aceasta înseamnă că România a recuperat aproximativ 34 de puncte procentuale față de media europeană în mai puțin de două decenii. Procesul nu a fost însă uniform: regiunea București-Ilfov a depășit substanțial media UE, în timp ce unele regiuni din estul și sudul țării au rămas la mai puțin de jumătate din nivelul european.

Modelul care a susținut această recuperare începe să își arate limitele. Creșterea economică a încetinit puternic, de la 4,2% în 2022 la 2,3% în 2023, la 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025. Pentru 2026, majoritatea estimărilor arată o economie aproape stagnantă, urmată de o posibilă revenire în 2027.

Încetinirea nu este doar rezultatul unei conjuncturi nefavorabile externe. Este si rezultatul unor dezechilibre acumulate in economie. Prin urmare, România nu mai poate conta în aceeași măsură pe stimularea consumului prin majorări rapide de venituri și expansiune bugetară. Următoarea etapă trebuie să se bazeze pe investiții productive, tehnologie, capital uman și o utilizare mai eficientă a resurselor existente.