Deficitul de cont curent se adâncește și, asemenea deficitului bugetar, va sări de 7% din PIB în 2024. Deficitele mari împiedică reechilibrarea pe termen mai scurt a economiei

♦ Deficitul de cont curent al balanței de plăți a atins în august 5% din PIB-ul estimat (353 mld. euro) și, asemenea deficitului bugetar, va trece, probabil, pragul de 7% din PIB la final de an ♦ Deficitele mari împiedică reechilibrarea pe termen mai scurt a economiei, iar investitorii în titlurile de stat românești se uită cu mai multă atenție la pașii pe care-i face Bucureștiul, pentru că nu le este indiferent unde-și plasează banii.

Înainte de criza Covid, asemenea derapaje, cu deficitele gemene la peste 7% din PIB, ar fi fost aspru taxate de piețe. Costurile de finanțare ar fi crescut substanțial, punând o presiune și mai mare pe umerii țărilor în derivă, amintește economistul Laurian Lungu.

Lucrurile stau cumva altfel acum, dar nu este timpul pierdut ca vechile obiceiuri să se întoarcă, iar agențiile de evaluare financiară o spun printre dinți, ultima dintre acestea fiind S&P: „Am putea reduce ratingurile dacă deficitele guvernamentale ar depăși proiecțiile noastre actuale pe termen mediu, ceea ce ar duce la creșterea nivelurilor datoriei. De asemenea, am putea retrograda România dacă alte dezechilibre existente ar persista, cum ar fi inflația ridicată sau deficitele semnificative de cont curent, care ar putea duce la o corecție macroeconomică cu o creștere mai scăzută”.