Deficitul de cont curent se adâncește și, asemenea deficitului bugetar, va sări de 7% din PIB în 2024. Deficitele mari împiedică reechilibrarea pe termen mai scurt a economiei

Înainte de criza COVID, ase­menea derapaje, cu deficitele gemene la peste 7% din PIB, ar fi fost aspru taxate de piețe.

Costurile de finanțare ar fi crescut substanțial, punând o presiune și mai mare pe umerii țări­lor în derivă, amintește economistul Laurian Lungu.

Lucrurile stau cumva altfel acum, dar nu este timpul pierdut ca vechile obiceiuri să se întoarcă, iar agențiile de evaluare financiară o spun printre dinți, ultima dintre acestea fiind S&P: „Am putea reduce ratingurile dacă deficitele guvernamentale ar depăși proiecțiile noastre actuale pe termen mediu, ceea ce ar duce la creșterea nivelurilor datoriei. De asemenea, am putea retrograda România dacă alte dezechilibre existente ar persista, cum ar fi inflația ridicată sau deficitele semnificative de cont curent, care ar putea duce la o corecție macroeco­nomică cu o creștere mai scăzută“.