Deloitte: Clarificarea legislației fiscale, esențială pentru viitorul activităților de cercetare-dezvoltare în România

Activitățile de cercetare-dezvoltare au avansat într-un ritm lent în România, cel puțin în ultimul deceniu, dar acesta ar putea fi accelerat în anii următori, având în vedere beneficiile dezvoltării unor proiecte de acest gen pentru economie și pentru întreaga societate – produse cu valoare adăugată mai mare, aport suplimentar la creșterea economică, locuri de muncă mai bine plătite și, implicit, o motivație suplimentară pentru specialiști să rămână în țară. Alocările bugetare pentru acest domeniu sunt limitate și, din acest considerent, este nevoie de o implicare mai amplă a mediului privat în astfel de activități, iar această perspectivă devine posibilă odată cu clarificarea legislației fiscale aplicabilă investițiilor în cercetare-dezvoltare.

Potrivit Eurostat, în ultimii zece ani, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în Uniunea Europeană au urcat cu 35%, la aproape 110 miliarde de euro, în timp ce în România avansul a fost de doar 3,4%, de la 353 de milioane de euro în 2011, până la 364 de milioane de euro în 2021. Ca procent din PIB, în UE alocările au crescut ușor, în perioada menționată, de la 0,72% până la 0,75% din PIB, dar în România au scăzut cu 0,12 puncte procentuale, la 0,15% din PIB în 2021. Cu acest procent, România rămâne pe ultimul loc în UE la acest capitol.

Un alt indicator care trebuie luat în calcul în acest context este cel referitor la migrarea forței de muncă, în special a celei calificate. Un raport al Băncii Mondiale care analizează migrația în Europa în ultimele patru decenii indică faptul că aproape 40% din emigranții din România sunt absolvenți de studii superioare.