Demografie. Zborul spre creștere e frânt de cel mai important indicator demografic: natalitatea
Ultimii doi ani, 2022 și 2023, au adus un declin fără precedent al numărului de copii născuți în România, cu scăderi dramatice. Astfel, în acești doi ani, numărul de copii s-a redus în total cu aproape 60.000 față de 2021. Pentru o imagine mai bună, copiii scăzuți din statistici ar fi populat un oraș de dimensiuea Devei. În regiune, se văd încercări timide ale altor state de a reduce picajul în g…
România are o dinamică negativă de -35% la numărul de copii născuți în 2023 în comparație cu 1998. Situația este regăsită în majoritatea statelor UE, dar dimensiunea cu care se propagă scăderea natalității face din România un „campion” regional într-o statistică al cărei impact se vede și în prezent, dar mai ales în viitor: „Problema natalității este și una economică severă, nu numai una socială”.
Ultimii doi ani, 2022 și 2023, au adus un declin fără precedent al numărului de copii născuți în România, cu scăderi dramatice. Astfel, în acești doi ani, numărul de copii s-a redus în total cu aproape 60.000 față de 2021. Pentru o imagine mai bună, copiii scăzuți din statistici ar fi populat un oraș de dimensiuea Devei. În regiune, se văd încercări timide ale altor state de a reduce picajul în gol la natalitate. Pe agenda autorităților din România nu își face loc însă nicio politică clară și coerentă de a încuraja familiile, de a sprijini potențialii părinți.
În București, copiii din 73% dintre școli învață în două-trei schimburi, lucru care, susțin specialiștii, le afectează capacitatea de concentrare și eficiența în învățare. Situația nu este mult diferită nici în alte orașe mari din țară, în general centrele universitare care atrag de altfel și cei mai mulți tineri. Părinții sunt într-o cursă pentru o școală bună, accesul la creșă, la spații verzi.
Citește și
2 min
Ștefan Stan
1 min
Cristina Roșca