Cum poate deveni România din importator net un jucător relevant pe piața agroalimentară din Europa și din regiune? Ministrul finanțelor: Vrem să facem să fie mai ușor să produci în România decât să imporți
România, a șasea putere agricolă a UE după suprafața exploatată de aproape 13 milioane de hectare, din care 8,4 milioane de teren arabil, trebuie să-și valorifice potențialul agroalimentar, altfel riscă adâncirea deficitului comercial care a ajuns deja în 2024 la 5 mld. euro doar pe segmentul de alimente și animale vii, plus 50% în doar un an.
Foto: Ziarul Financiar
♦ România produce doar 20% din necesarul intern de carne de porc, având un deficit de peste 1 miliard de euro anual ♦ Un alt sector unde deficitul merge spre acest nivel este cel al dulciurilor și al snacksurilor ♦ Pe segmentul de lactate, în 2024, pentru prima dată, importurile au sărit pragul de 1 mld. euro, la exporturi de patru ori mai mici ♦ Totodată, deși sectorul fructo-legumicol dispune de resurse agricole solide, lipsa integrării între producători și procesatori face ca importurile de conserve procesate să tragă în sus deficitul comercial ♦ Care sunt soluțiile?
România, a șasea putere agricolă a UE după suprafața exploatată de aproape 13 milioane de hectare, din care 8,4 milioane de teren arabil, trebuie să-și valorifice potențialul agroalimentar, altfel riscă adâncirea deficitului comercial care a ajuns deja în 2024 la 5 mld. euro doar pe segmentul de alimente și animale vii, plus 50% în doar un an.
Iar dacă sunt scoase animalele vii din ecuație – pentru că România este un important exportator de profil, atunci deficitul e chiar mai mare, dat fiind că piața locală exportă materie primă, cu valoare adăugată mică, și importă alimente procesate, care, implicit, au VAB mai mare. Spre exemplu, în 2024, am avut excedent de 1,3 miliarde de euro din exportul de grâu, dar importurile de dulciuri și snacksuri au „compensat“ printr-un deficit de aproape 1 mld. euro.
Citește și
2 min
Ramona Cornea
2 min
Rareș Udrescu
1 min
Liviu Popescu