Diana Coroabă, partener PwC: Provocarea pentru industria serviciilor financiare, modul în care jucătorii echilibrează reducerea costurilor, investițiile și conformarea la cerințele de reglementare

► Băncile s-au descurcat bine în condițiile pandemiei, și după ce au rămas în alertă și prudente din perspectiva riscului pe durata ultimilor doi ani, este de așteptat ca în 2022 și 2023 să pună în practică planurile de restructurare anunțate anul trecut, care implică regândirea modelului actual al sucursalelor, orientarea către client și o acoperire digitală cât mai mare. Viitorul se întrevede tot mai digital, iar studiile noastre arată că volumul de plăți fără numerar la nivel global aproape se va dubla până în 2025 față de nivelul din 2020, ajungând la 1,9 trilioane de tranzacții, și se va tripla până în 2030.

► Băncile din România vor avea însă și preocupări în plus precum reglementările prudențiale, cerințele fiscale și creșterea ratei creditelor neperformante (NPL). Raportările pe care băncile trebuie să le facă implică un volum foarte mare de informații, o colaborare foarte strânsă între departamente, mult timp alocat și costuri foarte ridicate și ne referim la întocmirea dosarelor prețurilor de transfer, obligația de raportare a aranjamentelor transfrontaliere din cadrul DAC 6, iar din 2023 SAF-T.  Rata creditelor neperformante este ținută încă sub control de facilitățile oferite de guvern ca urmare a pandemiei, la nivelul de 3,98%, dar estimările arată că va începe să crească. În această perspectivă, este foarte importantă schimbarea legislației fiscale, iar Ministerul Finanțelor analizează această posibilitate.

► Provocarea pentru industria serviciilor financiare constă în modul în care acest sector este capabil să navigheze în acest mediu dificil, echilibrând în același timp reducerea costurilor, investițiile și conformarea la cerințele de reglementare.