Ce diferență face un an în prețul energiei: prețul spot din România era la final de mai de 2,4 ori mai mic față de 2022 și de aproape 3 ori mai mic față de plafonul stabilit de guvern. Care sunt consecințele?

♦ „Niciodată reglementarea strictă din perioadele de volatilitate extremă nu a funcționat“, spun specialiștii din piața energiei în legătură cu plafonul de preț maxim, de 1.300 lei/MWh intrat în vigoare anul trecut și valabil până în 2025 ♦ Decizia introducerii acestui plafon a venit după ce anul trecut energia a ajuns la un nivel de preț de peste 3.000 lei/MWh pentru ca anul acesta să ajungă la preț negativ inclusiv în România.

„Probabil se va interveni asupra acestui plafon, dar pe de altă parte ce facem? Sunt companii care încă au de recuperat pierderi de anul trecut, venite tot din reglementări. Nu poți să schimbi mereu lucrurile. Vedem din nou că o reglementare strictă, gândită pe perioade lungi, în perioade de volatilitate maximă a pieței, nu funcționează“, spun specialiștii din piața energiei în legătură cu scăderea drastică a prețului.

În ultimele două weekenduri, energia spot s-a vândut pe piața locală la prețuri negative, în anumite intervale, o premieră pentru România, dar un fenomen mai des întâlnit pe piețele vest-europene. Pe 31 mai, de exemplu, prețul energiei spot era în România de aproape 90 de euro/MWh, semnificativ mai mic față de nivelul de 218 euro/MWh de anul trecut. Scăderea cererii de energie alături de o producție de energie eoliană foarte bună sunt printre cauzele care au dus la acest scenariu greu de ima­ginat în vara anului trecut când prețul ener­giei pur și simplu explodase. Intro­ducerea pla­foanelor a fost la acel moment soluția prin care s-a stins focul prețurilor la energie, dar acum acele plafoane până la pragul de 1.300 lei/MWh se dovedesc a fi generoase, în piață energia fiind mult mai ieftină. Din această evoluție rezultă din nou reașezări la nivelul pieței de energie. „Dacă anul trecut am văzut importanța contractelor pe termen lung, acum din nou vedem reticență în a încheia astfel de înțelegeri. Se lucrează pe mai multe formule de contracte, cu prețuri variabile, astfel încât acestea să poată prelua tendințele din piață. Aceste instrumente lipsesc însă de pe platformele gestionate de bursa de energie OPCOM“, spune Lăcrămioara Diaconu-Pințea, country manager al OX2 România, grup sudez care are în dezvoltare un portofoliu de 600 MW de proiecte eoliene în România. „Da, într-adevăr, piața devine tot mai sofisticată, dar pot spune că acum intrăm într-o normalitate la nivel de dezvoltare al pieței locale de energie“, mai spune Pințea.