Divergentul: BCE a ales să majoreze dobânzile și să sacrifice creșterea economică din zona euro pentru a ține sub control inflația. În Ungaria însă, inflația a încetinit și banca centrală are cale liberă să scadă dobânzile. Marea întrebare este: cu cât?

În Ungaria, inflația a făcut ceva neaștep­tat luna trecută. A încetinit. Este ceva uimitor având în vedere șocul energetic provocat de războiul din Iran și care a lovit întreaga Europă. O consecință este că banca centrală ungară are acum spațiu de manevră suficient pentru a reduce, după mult timp, dobânzile, impulsionând astfel relansarea economică. Mulți analiști sunt convinși că la ședința de politică monetară din iunie instituția va face exact acest lucru.

În 2023, când Europa era măturată de un val de inflație fără precedent cauzat de războiul pornit de Rusia contra Ucrainei și de lipsa gaze­lor rusești, Ungaria a înregistrat cea mai mare inflație din UE, care la nivelul maxim a atins 25,7%. De atunci, economia maghiară a încetat să se mai extindă. Banca centrală a încercat să domolească scumpirile ducând dobânzile de politică monetară la cele mai ridicate cote din Uniune. În luna mai a anului curent, inflația din Ungaria a încetinit la 1,8%. Dobânda de referință a băncii centrale este de 6,25%.

În prezent, România are cea mai puternică inflație din UE și cele mai mari dobânzi. Potri­vit INS, rata anuală de inflație a fost în aprilie de 10,7%. Rata dobânzii de politică monetară a BNR este în prezent de 6,50%. Economia românească nu crește. În Ungaria, analiștii se așteaptă ca banca centrală să taie dobânzile luna aceasta și să ducă referința la 5,5% până la sfârșitul anului. Dobânzile mici stimulează creș­terea economică prin încurajarea cheltuielilor și consumului. Investitorii se uită la inflație și la creșterea economică când aleg o țară.