„Doar mediul privat mai poate reinventa școlile profesionale din România“

Singura șansă prin care România mai poate scoate muncitori calificați din școli profesionale este ca aceste instituții să fie repuse pe picioare prin investiții în echipamente și programe de pre­gă­tire a tinerilor de către companiile care au ne­vo­ie de meseriași – aceasta a fost una dintre concluziile unei întâlniri orga­ni­zate ieri de Camera de Comerț și Indus­trie Româno-Germană, la care au parti­cipat atât reprezentanți ai mediului pri­vat din provincie, cât și reprezentanți ai Ministerului Educației.

„O țară fără meseriași nu există. Motiv pentru care, de anul trecut, am în­ce­put să regândim sistemul de învă­ță­mânt profesional, în așa fel încât să răs­pundă mai bine nevoilor agenților eco­no­mici și tinerilor care vor să aibă o me­se­rie. Trebuie să scăpăm de men­ta­lita­tea potrivit căreia toată lumea tre­buie să aibă o diplomă de studii su­pe­rioa­re că altfel nu este luat în seamă în socie­ta­te. Avem nevoie de un sistem care să le ofere angajatorilor posibili­ta­tea de a-și ale­ge cei mai buni elevi pentru a-i pre­gă­ti pentru o meserie“, spune Stelian Fedorca, consi­lier în cadrul Ministerului Educației. El preci­zează că, încă de anul trecut, odată cu eli­berarea unui ordin prin care să se per­mită organizarea în­vă­ță­mântului profesional dual, forțați de defi­citul de muncitori calificați, anga­jatorii din industrii precum cea auto, a
pro­ducției de mobilier sau din industria hotelieră, au început să inves­teas­că bani în crearea unor clase sau chiar școli pro­fe­sionale unde să pre­gă­teas­că elevi de li­ceu. Anul acesta, peste 1.800 de firme din Româ­nia au cerut auto­rităților să scoată la concurs mai mult de 20.000 de locuri  în clase sau școli profesionale pen­tru a putea lua în practică, timp de doi ani, elevi de liceu pe care să îi pregătească să devină tapițeri sau mecanici auto.

În prezent, elevii de liceu se pot înscrie la o școală profesională începând cu clasa a zecea (durata studiilor profesionale fiind de doi ani) și, dacă vor să își continue stu­di­ile și să dea bacalaureatul, ei se pot în­scrie la un liceu din clasa a unspre­ze­cea.

Pe viitor, Ministerul Educației vrea ca ele­vii să poată opta pentru o școală pro­fesională încă din clasa a noua, iar durata de studiu a acesteia să crească până la trei ani. În sistemul actual de învățământ profesional, în primul an de studii, tinerii învață în proporție de 40% te­orie, restul de 60% fiind ore practice la sediul unei firme (pe baza unui con­tract între angajator și elev), iar în anul II orele de practică reprezintă 75% din pe­rioa­da de studiu. Însă clasele profesio­nale înfiin­ța­te au putut fi create numai pentru că fir­me­le au cerut sprijinul autorităților.


De ce nu poate fi reinventat învățământul profesional

Stelian Fedorca spune că ministerul nu poate susține reînființarea școlilor profesionale la nivel național, pentru că cererea din partea companiilor nu sus­ține o astfel de strategie, dar, la inițiativa fir­melor, statul pune la dispoziție spațiul ne­cesar, cifrele de școlarizare și pro­fesorii pentru a înființa, în zonele în care este nevoie, clase de învățământ profe­sio­nal. Acest lucru s-a întâmplat deja în zone precum Brașov, Satu Mare, Fă­găraș, Alba sau Cugir.

Din ce în ce mai multe firme cer statului cifre de școla­rizare suplimen­tare pentru înființarea mai multor clase profesionale.

„Cred că doar primii 10-15 oameni pe care i-am angajat în companie au și avut cunoștințe necesare modului în care noi lucrăm, adaptate la noile teh­no­logii. Pe restul de până la 650 de oa­meni, câți avem acum, i-am pregătit noi. De aceea, anul trecut, când s-a dat acel ordin, într-o săptămână am luat legă­tura cu autoritățile și am înființat o clasă profesională la Satu Mare. Acum suntem în al doilea an al promoției, deci vom avea primii absolvenți, tineri cer­ti­fi­cați ca tapițeri, care au cu siguranță un loc de muncă asigurat la noi, în măsura în care își vor dori să se întoarcă în companie“, spune Lorin Arz, consilier al directorului general din cadrul pro­du­că­torului de mobilă tapițată Polipol Satu Mare. Compania vrea să angajeze în următorii trei ani încă 350 de oameni, iar mare parte dintre noii angajați vor proveni din rândul elevilor care au făcut școala profesională din Satu Mare.

Și la Brașov, grupul cu activități în in­dustria auto Schaeffler România, îm­pre­ună cu firme precum Continental, Draxlmaier, Preh sau Linge Mann, a înființat prima școală profesională inde­pendentă juridic din România – Școala Profesională Germană Kronstadt, care reunește în prezent 260 de elevi.

În cadrul unui astfel de sistem de învățământ dual de pe plan local, preponderent însă în Germania (circa 60% dintre tineri urmând studii de acest gen, potrivit directorului centrului de formare profesională Schaeffler Brașov Uwe Kando), tinerilor le este asigurat fie transportul, fie mâncarea, cazarea, fie le este acordată o bursă de 200 de lei pe lună (alți 200 de lei fiind acordați de stat, obligatoriu pentru toți cei care fac școli profesionale). Sunt însă și angajatori care le asigură elevilor toate aceste beneficii pe întreaga perioadă de practică, la finalul căreia elevii obțin certificate recunoscute internațional în domeniul în care s-au pregătit, evaluarea fiind realizată în mare parte de companii. Sistemul dual de învățământ funcționează diferit în Germania – studenții, spre exemplu, sunt scoși din școală după primul an de teorie și fac stagii de practică de șase luni, iar ulterior mai trec printr-un astfel de proces înainte de a-și pregăti lucrările de diplomă.

„Noi nu considerăm că a pregăti acești tineri reprezintă un risc pentru companie, pentru că investiția pe care ar trebui să o facem în pregătirea în străinătate a 20 de angajați, spre exemplu, ar fi mult mai mare. În plus, pregătim elevii pentru întreaga societate, pentru regiunea în care activăm și cea mai mare parte a celor care vin în practică probabil că vor alege să se angajeze la noi“, mai precizează Uwe Kando de la Schaeffler.

În prezent, există circa 35.000 de elevi înscriși în învățământul profesional românesc, iar Radu Merica, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, spune că România are nevoie să promoveze și mai mult învățământul profesional în rândul tinerilor, dar și la nivel internațional pentru a putea atrage investitori din industrie.

Stelian Fedorca a mai precizat că Ministerul Educației are în plan elaborarea unui nou sistem de admitere în școlile profesionale, astfel încât aceasta să se facă înainte de examinarea pentru învățământul tehnologic și să fie realizată de agenții economici. În felul acesta, ci care nu vor intra la o școală profesională se vor duce în învățământul tehnologic, iar companiile își vor putea alege singure cei mai buni candidați pe care să îi învețe meserie.

„În România trebuie schimbată mentalitatea cu privire la școlile de meserii. În Germania tinerii care fac asta se mândesc cu faptul că lucrează ca ucenici și a fi muncitor calificat nu reprezintă o rușine“, adaugă Lorin Arz de la Polipol.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.11.2013