Dobânzile din zona euro au stat sus mai mult timp deoarece inflația a fost vicleană și rezistentă. Dar dacă de acum încolo vor sta jos mai mult timp pentru că gospodăriile sunt mai prudente cu cheltuielile, au obosit și și-au pierdut încrederea? Analiștii

Banca Centrală Europeană a avut un start timid în ceea ce se între­vede a fi o întrecere globală a reducerii dobânzilor. A acțio­nat prudent, spun specialiștii, cântă­rind efectele și riscurile acțiunilor sale pentru a nu fi prinsă din nou pe picior greșit de inflație. Dar dacă banca centrală a zonei euro și-a păs­trat astfel energia pentru un maraton al ieftinirii creditului?

Economia are acum nevoie de credit ieftin ca de apă: industria manufacturieră este în re­ce­siune de 26 de luni, adică de mai mult de doi ani, potrivit unui indice PMI al S&P Global, construcțiile abia se mișcă, iar consumul, sal­va­torul de ultimă instanță, a stat în­ghe­țat chiar și în mijlocul verii. Când inflația părea un duș­man viclean și rezistent, se vorbea de dobânzi sus mai mult timp (higher for lon­ger). Cu econo­mia zonei euro suferind de anemie, în unele cazuri chiar cro­nică, s-ar putea să se încea­pă să se vorbească de do­bânzi jos mai mult timp (lower for longer). Băncile cen­trale din UE, SUA și din alte țări dezvoltate au dus o astfel de politică în me­diul economic recesionar de după pandemia de COVID-19.

Economia germană și-a pier­dut și rolul de motor de creș­tere pentru economia euro­peană și pe cel de locomotivă. Companiile industriale își mută producția în locuri mai prietenoase pentru afacerile lor din punctul de vedere al costurilor. Iar consumatorii germani nu își cresc cheltuielile, așa cum erau așteptați să o facă. În general consumatorii din zona euro sunt mai prudenți cu banii lor. Con­sumul din gospodării a scăzut cu 0,1% în trimestrul II, deși inflația bate în re­tragere și salariile cresc. Pru­dența este justificată.