Două bănci americane de care n-a auzit prea multă lume au probleme, dar nu perspectiva falimentului este înspăimântătoare, ci viteza cu care se propagă panica

În criza financiară din 2007-2008, in­ves­tițiile otrăvitoare asupra cărora s-au aruncat cu lacomie băncile din SUA au fost creditele ipotecare subprime, acordate inclusiv persoanelor fără loc de muncă. Când piața imobiliară s-a dus în jos, sistemului bancar american s-a prăbușit. În 2008, anul falimentului băncii de investiții Lehman Brothers, economia americană era în recesiune, rata șomajului urca accelerat, depă­șind 5%, 6%, apoi 7%, iar inflația s-a prăbușit de la aproape 6% la 0 în nici jumătate de an. În iulie, după o explozie de câteva luni, prețu­rile petrolului atingeau un maxim istoric de 145 de dolari pe baril, din cauza stagnării producției, doar pentru a se retrage cu viteze tot record.

În martie 2023, în criză de prea multă in­flație, de volatilitate și incertitudine pe pie­țele financiare și cu banca centrală a SUA majo­rând agresiv dobânzile după ani și ani de credit ultraieftin, două bănci de anvergură locală au probleme mari. Una s-a intoxicat cu investiții pe piața criptomonedelor și își închide opera­țiunile, iar alta s-a otrăvit cu obligațiuni de stat americane, care i-au produs pierderi de miliarde de dolari. Ambele au fost luate cu asalt de clienții care se grăbesc să-și retragă depozitele. Mulți se întreabă dacă astfel se redeschide lista fa­li­­mente­lor bancare și care bancă va urma.

Investitorii de pe bursele de acțiuni din SUA și Europa s-au panicat și au fugit din secto­rul bancar, făcând o gaură de propor­ții într-un timp foarte scurt în capitalizarea băncilor. Vine o nouă criză financiară? Este deja criză? Analiștii sunt încrezători că nu. Economia americană îi uimește cu rezis­tența ei la recesiune chiar și pe șefii Rezervei Federale a SUA, care încearcă să o răcească prin majorări de dobânzi pentru a potoli inflația ajunsă la 6,4% în ianuarie.