După zece ani în care deficitul comercial agroalimentar a crescut de cinci ori până la 3,3 mld. euro, producătorii, procesatorii și retailerii se așază la aceeași masă pentru a reface lanțul valoric

♦ „Reducerea deficitului e o cursă lungă, de 10-15 ani, nu e un sprint. Statul are deficit de expertiză, pe care mediul privat o are, dar în ultimii ani am găsit mai multe uși deschise la Bruxelles decât la București“ ♦ În ceea ce privește modelele de bune practică, specialiștii spun că România se poate inspira de la Polonia pentru cooperativele de vaci de lapte, din Belgia, Polonia și Austria pentru cartofi, iar din Polonia și Spania pentru carnea de pasăre. Ei consideră că ar trebui să ne inspirăm din mai multe țări, nu doar dintr-una singură.

România este o țară cu po­tențial agricol uriaș, dar cu rezultate slabe. Importăm tot mai multă mâncare și mai scumpă, deși avem pământ dublu față de media statelor europene, de 0,44 hectare de teren agricol pe cap de locuitor.

În timp ce Olanda, Spania sau Polonia au devenit ade­vărate „campioane“ ale pro­ducției agroalimentare în Uniunea Europeană, iar Belgia, Ungaria și Olanda au o productivitate mai mare decât noi cu mai puțină suprafață, România continuă să exporte cereale, animale vii și produse din tutun și să importe carne, legume, fructe și produse procesate din cereale, ali­mentele de bază din farfuriile românilor. Astfel, deficitul co­mercial agroalimentar al României a ajuns în 2024 la 3,3 miliarde de euro, de cinci ori mai mare decât în urmă cu un deceniu, iar reducerea lui va dura cel puțin încă un deceniu, potrivit studiului „Analiza cu privire la valoarea adăugată și contribuția a trei sectoare strategice la econo­mia națională – producția agricolă primară, procesarea alimen­tară și distribuția și comercia­lizarea agroalimen­tară“, reali­zat de Deloitte România pentru Confe­derația Patronală Concordia, care reprezintă 3.900 de compani din 20 de industrii, cu 450.000 de angajați, care fac 30% din PIB.