Economia, prin ochii statisticilor: primele date consolidate ale INS privind starea economiei în pragul crizei sanitare. Datele economice furnizate de INS surprind însă doar două săptămâni de la izbucnirea crizei, pe când efectele reale se vor res

Institutul Național de Statistică (INS)  a publicat datele consolidate ale economiei în perioada de dinaintea izbucnirii crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19. Datele furnizate de INS surprind doar începutul crizei cu care România s-a confruntat, astfel că datele pe primul trimestru, ianuarie-martie, surprind doar două săptămâni de la decretarea stării de urgență, iar efectele asupra economiei s-au resimțit mult mai tare în luna aprilie a acestui an.

Multe dintre datele economice pre­zentate de către INS nu sunt noutăți, dar INS a pus pentru prima dată de la izbucnirea crizei toate aceste date structurate într-un tablou de ansamblu. Deși la o primă vedere, datele nu par a anunța efecte dramatice asupra economiei, trebuie avut în vedere că starea de urgență a fost decretată la mijlocul lunii martie, adică doar două săptămâni din primul trimestru, perioada la care fac referire datele.

Astfel că, potrivit datelor INS, compa­rativ cu același trimestru al anului trecut produsul intern brut în primul trimestru al acestui an a fost în creștere cu 2,4% ca serie brută, iar față de trimestrul IV 2019 PIB-ul a crescut cu 0,3%. Creșterea PIB-ului în primul trimestru al acestui an poate fi o veste bună, dar impactul real al COVID-19 asupra economiei s-a resimțit în luna aprilie, astfel că datele pentru cel de-al doilea trimestru vor arăta cu adevărat impactul real pe care l-a avut criza sanitară asupra economiei românești.