Economiștii RoEM - UBB FSEGA: Reducerea cheltuielilor statului și creșterea colectării taxelor sunt măsuri necesare, dar insuficiente. 5 măsuri fiscale pentru evitarea crizei de finanțare a deficitului

România nu mai are luxul de a amâna reforma fiscală și consolidarea bugetară, consideră echipa Romanian Economic Monitor (RoEM) – UBB FSEGA, care a identificat cinci măsuri fiscale fundamentale cu potențial să reechilibreze finanțele publice: creșterea veniturilor bugetare prin majorarea ratelor efective medii de impozitare, creșterea colectării printr-o conformare fiscală mai bună, continuarea digitalizării ANAF și creșterea eficienței controalelor, valorificarea eficientă a fondurilor europene și reducerea dimensiunii aparatului de stat.

„Într-un climat de incertitudine economică globală și presiuni interne crescute, soluțiile punctuale nu mai sunt suficiente. Comisia Europeană, agențiile de rating și piețele financiare urmăresc cu atenție fiecare decizie de politică fiscală, iar spațiul de manevră s-a redus drastic. Timpul pentru promisiuni vagi sau abordări întârziate a trecut – este nevoie de măsuri clare, credibile și aplicate rapid, care să fie abordate sistemic, coordonat și transparent – cu susținere politică, dar și cu responsabilitate tehnocratică. În primul rând, trebuie luate și implementate, într-un interval cât mai scurt de timp, decizii urgente privind măsurile de creștere a veniturilor fiscale iar în al doilea rând, trebuie acordată o atenție deosebită atât intensității, cât și formei acestor măsuri, deoarece, într-un context extern fragil, ele pot foarte ușor împinge economia într-un ciclu negativ”, transmit cercetătorii echipei Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

România a ajuns în prezent statul cu cele mai mari dezechilibre macroeconomice interne și externe din întreaga UE. Atât deficitul bugetar, cât și deficitul de cont curent au cele mai mari ponderi în PIB. Aceste dezechilibre sporesc riscul suveran, ceea ce se reflectă în costuri de finanțare mai mari pentru stat – adică într-o primă de risc ridicată – care, la rândul ei, apasă suplimentar asupra unui buget deja vulnerabil.