zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Top 1.000 cele mai mari companii din România 2025 · Energie

Energie. Direcția clară în vremuri de volatilitate extremă

♦ Anul 2023, cel în funcție de care sunt ordonate cele mai mari 1.000 de companii a ediției de anul acesta a Topului ZF, a adus o aterizare aproape forțată pentru cei mai mulți dintre greii din energie. Motivul acestei…

de Roxana Petrescu , Senior Editor 22.03.2025 · 10:05 3 min de citit
Energie. Direcția clară în vremuri de volatilitate extremă

Foto: Ziarul Financiar

♦ Anul 2023, cel în funcție de care sunt ordonate cele mai mari 1.000 de companii a ediției de anul acesta a Topului ZF, a adus o aterizare aproape forțată pentru cei mai mulți dintre greii din energie. Motivul acestei scăderi de la rezultatele stelare din 2022 a fost calmarea prețurilor la un an de la izbucnirea războiului din Ucraina. Dar a vorbi de calm într-o piață cum este energia este o utopie. Din acest roller-coaster care urcă și coboară economii, pentru România devine clar că singura soluție de stabilizare a ritmului, inclusiv a celui cardiac al celor care urmăresc sectorul, sunt investițiile în producția de energie și gaze. Iar după toate tensiunile și scurtcircuitele, anul 2024 a arătat că lucrurile se mișcă. Se va putea mai mult anul acesta?

Bilanțul investițiilor în capacități de producție a energiei pe 2024 arată un plus de 1.919 MW, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor publice ale Transelectrica. Din această capacitate nouă, 894 MW au venit numai de la prosumatori, dar restul sunt investiții finalizate în parcul de producție de energie și stocare, cu capacitate de peste 1 MW, cu impact direct în acoperirea cererii de energie. Din aceste puneri în funcțiune, atrag atenția modificările din zona de cărbuni și cea de energie eoliană.

Astfel, la început de 2025, capacitatea de producție de energie pe cărbuni a României are un plus de 253 MW față de anul trecut, o premieră având în vedere mania din ultimii de a închide centrale pe cărbuni. De altfel, aceasta este și una dintre cele mai importante explicații privind deficitul de producție de energie cu care se confruntă România în prezent. În ultimii zece ani, România a închis centrale pe cărbuni cu o putere netă de 2.700 MW fără ca statul român să pună nimic în loc. Dar la finalul anului trecut, la CE Oltenia s-a terminat retehnologizarea unui grup de 330 MW pe cărbuni la centrala Rovinari, retehnologizare care a durat zece ani și a costat 100 de milioane de euro. Această punere în funcțiune este foarte importantă, mai ales în condiții de iarnă, în contextul unui an secetos, și dovedește importanța pe care cărbunii încă o au pentru sistemul energetic local. Practic, o centrală pe cărbuni devine cea mai mare realizare a statului român din ultimii zece ani în ceea ce privește punerile în funcțiune. Dar și mai interesant este că acest proiect a fost realizat din fondurile proprii ale CE Oltenia, producător de energie confruntat cu probleme financiare majore ani de zile.

Citește și