Este războiul bun pentru economie?

Războiul este întotdeauna o tragedie, distruge vieți, schimbă oamenii, locurile, lasă cicatrici adânci în istorie și răni deschise în societăți. Dar poate reorienta o economie în sensuri pozitive, scrie The Wall Street Journal. Când prețurile combustibililor și electricității cresc vertiginos, iar blocajele în transportul maritim creează penurii pe termen scurt, inflația arătându-și din nou capul peste tot prin lume, se poate spune că războiul nu este bun pentru economie, pe termen scurt. Însă perspectiva pe termen lung arată ceva mai pozitivă: cheltuielile militare pot crea locuri de muncă, pot încuraja crearea de noi tehnologii și pot stimula investițiile.

În întreaga lume, tot mai multe țări își intensifică producția de arme și investițiile în securitatea națională, chiar și numai pentru a-și descuraja rivalii. Aceste cheltuieli promit să modifice prioritățile de cheltuieli ale guvernelor și să afecteze echilibrele bugetare și ratingurile de credit. Schimbarea a început acum patru ani, când președintele rus, Vladimir Putin, și-a revenit din eșecul umilitor de a cuceri în patru zile Ucraina, urcând economia țării sale pe o bază militară.

Astăzi, Rusia cheltuiește peste 7% din produsul intern brut oficial pentru armată, evitând căderea liberă economică sub presiunea sancțiunilor și a costurilor de război la care speră Occidentul. Rusia este acum o economie de război. Războiul o hrănește și îi dă putere lui Putin. Reorientarea Rusiei este extremă, dar Moscova nu este singura. De la Washington și Ottawa până în Europa și Japonia, banii curg în aparatul de război și securitate la niveluri nemaivăzute de decenii. Cu conflict și în Orientul Mijlociu, consecințele războiului – penuria și inflația – se profilează la orizont pentru afaceri și consumatori la nivel global. Parafrazându-l pe Milton Friedman, acum suntem cu toții economii de război.