Eugen Rădulescu, BNR: Dacă în 1991 minerii ar fi venit și la Banca Națională, România ar fi avut accesul interzis pe piețele financiare timp de 10 ani. Ar fi fost dramatic
În decembrie 1990, Eugen Rădulescu, care avea 32 de ani și era cercetător la Institutul de Finanțe, Prețuri și Circulație Monetară al Ministerului de Finanțe, care avea sediul în BNR, dar clădirea din Doamnei, a fost chemat de Emil-Iota Ghizari, proaspăt numit prim-viceguvernator al BNR, să vină la Banca Națională pentru a se ocupa de politica monetară, un domeniu despre care nu știa nimic și nic…
Foto: Ziarul Financiar
♦ Unul dintre cei mai longevivi directori ai Băncii Naționale vorbește despre momentele critice prin care a trecut România, în special în anii ‘90 când politica monetară a trebuit să acomodeze politicile guvernului care finanțau întreprinderile de stat, dar banii se duceau într-o gaură neagră ♦ În anii 2000 principala problemă a venit din intrările masive de valută care au dus la aprecierea total nesustenabilă a leului.
În decembrie 1990, Eugen Rădulescu, care avea 32 de ani și era cercetător la Institutul de Finanțe, Prețuri și Circulație Monetară al Ministerului de Finanțe, care avea sediul în BNR, dar clădirea din Doamnei, a fost chemat de Emil-Iota Ghizari, proaspăt numit prim-viceguvernator al BNR, să vină la Banca Națională pentru a se ocupa de politica monetară, un domeniu despre care nu știa nimic și nici nu știa ce-l așteaptă.
„Era un proiect absolut fabulos de a transforma o țară în care banca centrală joacă un rol central. Am vorbit cu Emil, noi doi lucrând la Institutul de Finanțe, și el a zis că par cel mai calificat pentru acest nou domeniu. Iar faptul că nu știam nimic nu era un pasiv, ci mai degrabă un activ, pentru că trebuia să facem ceva de la zero, fără balastul trecutului“, spune Eugen Rădulescu într-o discuție cu ZF pe tema celor 30 de ani de sistem bancar în România.
Citește și
1 min
Vali Pencu
1 min
Vali Pencu
7 min
Cristian Hostiuc