EY: Informaticienii și impozitarea – cât de puțin este prea puțin?

Am asistat în această vară la o discuție în cadrul dezbaterilor din Comisia de Buget – Finanțe a Parlamentului pe tema noului cod fiscal în care un reprezentant al industriei tehnologiei informației solicita scutirea de la impozitare a profitului reinvestit în echipamente și programe informatice. Un domn parlamentar, altfel bine pregătit, a replicat: ”Dar câte avantaje și facilități mai vreți, măi tinere? Vreți să plătiți și mai puțin?”. Reacția, deși dură, nu m-a mirat și în contextul respectiv am înclinat să fiu de acord cu ea. Casta IT-știlor din România pare una privilegiată: acesta este domeniul în care se plătesc salarii bune, operează scutiri de impozit pe salariu, iar cei care lucrează pe cont propriu sunt taxați pe baza unui sistem forfetar foarte avantajos.

Mass-media este interesată de astfel de subiecte și prezintă afaceri de succes din acest domeniu, clădirile de birouri se umplu tot mai mult de informaticieni non-conformiști veniți la muncă pe bicicletă, șefii de HR ai multinaționalelor din domeniu se plâng că nu au suficienți oameni pe care să îi angajeze. Se ridică totuși întrebarea: e chiar atât de bine? Este suficient exploatat domeniul și se întreprinde suficient de mult pentru a face din tehnologia informației cartea câștigătoare a economiei din România?

Dacă ne uităm pe cifrele publicate de statistica oficială, vedem că domeniul IT a contribuit în trimestrul I din 2015 cu 7% la formarea produsului intern brut, iar în 2014 cu 5,9%. Comparativ, în T1-2015,  industria a contribuit cu 21%, comerțul cu 17,5% sectorul public cu 11,1% iar imobiliarele au adus 10,5%. În ceea ce privește creșterea economică din T1-2015, dintr-un +4.3% doar +0,8% se datorează IT-ului. Așadar, departe de a fi vedeta economiei, tehnologia informației pare mai degrabă un outsider care încearcă să își facă loc în față.