Fermierii nu mai văd luminița de la capătul tunelului. „De vânzare“ sub presiunea datoriilor: fermele care au luat bani pentru capitalul de lucru după dificilul 2020 sunt preluate de fonduri de investiții, IFN-uri și distribuitori de inputuri

După dificultățile din 2020, cel mai puternic an agricol afectat de secetă din ultima decadă, fermele care au contractat împrumuturi pentru capitalul de lucru se confruntă acum cu presiunea datoriilor și antreprenorii care le-au dezvoltat timp de zece, douăzeci sau chiar treizeci de ani riscă să le piardă. Astfel, fondurile de investiții, instituțiile financiare nebancare (IFN-uri), distribuitorii de inputuri agricole și companiile de leasing încep să le preia sau să le achiziționeze.

„Venim după anul 2020, un context agro-climatic prost, în care am avut pierderi. Anul acesta seceta s-a manifestat iarăși foarte mult în partea de sud și sud-est a României, în fermele mari, medii și mici, acolo unde era concentrată mare parte din producția de cereale a țării“, a spus Mircea Băluță, general manager al Agrototal Prodcom și director executiv al Argeș Biosud Cooperativa Agricolă, formată din 40 de fermieri care cultivă cereale pe un total de 22.000 de hectare.

El a adăugat că fermierii au avut o succesiune de ani proști din punct de vedere meteorologic, chiar și 2022 fiind marcat de secetă și arșiță, iar pe lângă producții slabe și costuri în creștere – îngrășăminte, utilaje și dobânzi mai mari -, posibil din cauza unui management deficitar la nivelul fiecărei ferme în parte au ajuns în această situație.