Fermierul Nicușor Șerban: „Nu e o afacere să crești vaci la marginea șanțului“
Vacile de lapte exploatate în sisteme de producție tradiționale nu pot genera niciun fel de profit pentru crescători având în vedere productivitatea scăzută, dar și lipsa cantităților suficiente pentru a putea încheia contracte pe termen lung cu procesatorii, spune Nicușor Șerban, un fermier care are 500 de vaci într-o fermă în județul Călărași.
Foto: Ziarul Financiar
Vacile de lapte exploatate în sisteme de producție tradiționale nu pot genera niciun fel de profit pentru crescători având în vedere productivitatea scăzută, dar și lipsa cantităților suficiente pentru a putea încheia contracte pe termen lung cu procesatorii, spune Nicușor Șerban, un fermier care are 500 de vaci într-o fermă în județul Călărași.
„Nu e nicio afacere să crești vacile la marginea șanțului, poți face profit cu un sistem intensiv chiar și fără teren arabil în exploatare.“
Piața bovinelor din România este în declin de cinci ani pe fondul destructurării fermelor de subzistență de foarte mici dimensiuni astfel că șeptelul total a ajuns la 2 milioane de capete, unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. „Am semnat contracte de vânzare pe termen lung la un preț de aproximativ 1,75 lei/litru, un nivel care asigură marjă de profit“, spune Șerban, proprietarul firmei Agroserv Măriuța.
Cotația medie în luna ianuarie a acestui an a fost de 1,2 lei/litru de lapte, potrivit statisticii CLAL, o companie de consultanță și brokeraj pe piața laptelui și un reper în industria europeană. El afirmă că vacile din ferma sa produc în fiecare zi în medie 32 de litri de lapte, peste media pe economie, ca urmare a geneticii importate din Statele Unite, dar și pentru că animalele sunt hrănite intensiv. „Furajele produse în fermă nu fac altceva decât să mărească profitul, nu sunt o condiție obligatorie pentru profit.“
Producția de lapte reprezintă un centru de profit în businessul lui Nicușor Serban pentru că grosul rulajelor este generat de producția de cereale și semințe oleaginoase de pe cele aproximativ 4.000 de hectare pe care le exploatează.
„Am acoperit 2.500 de hectare în toamnă (cu grâu, orz și rapiță – n.red.), dar nu îndrăznesc să îmi fac nicio speranță pentru că totul depinde de ploaie“, spune fermierul, care deține o afacere de 5,5 milioane de euro/an.
El crede că recoltele de grâu, orz și rapiță nu au un nivel de productivitate clar în prezent având în vedere că randamentele pot scădea semificativ dacă în următoarele două luni va fi secetă. „În mod normal dacă este producție mare, prețurile sunt mici, atunci când recoltele sunt mici sunt posibile atât prețuri mici cât și cotații mai ridicate“, spune Șerban, care în ultimii trei ani a obținut marje nete de profit cuprinse între 5 și 20%.
Primele estimări de producție pentru sezonul agricol iulie 2014-iunie 2015 indică o recoltă de grâu de 6,6 milioane de tone, în scădere cu 10% față de sezonul precedent și o producție de orz de 1,2 milioane de tone, în scădere cu 14% față de recolta anterioară.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.04.2014
Citește și
1 min
Mirela Turlan
1 min
Simona Vasile
1 min
Simona Vasile