Final palpitant în dosarul Netmaster vs. Romtelecom, Orange și Vodafone

Războaiele juridice declanșate odată cu una dintre cele mai răsu­nătoare investigații deru­late de Consiliul Concu­renței (CC) – dosarul acuzațiilor de abuz de poziție dominantă formulate în 2006 de micul operator de comunicații fixe Netmaster Communications împotriva gi­gan­ților Romtelecom, Orange și Vodafone – se apropie de final în condițiile în care, după un slalom între mai multe instanțe, Orange a pierdut săptămâna trecută procesul cu CC de la Curtea de Apel București (CAB) și mai are are o singură cale de atac la dispoziție, iar Vodafone, care obținuse de la CAB o reducere cu 40% a amenzii, ar putea afla marți de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) sentința irevocabilă în demersul său de anulare a sancțiunii.

Spectaculosul dosar pleacă de la fapte pe care Romtelecom, Orange și Vodafone – liderii pieței locale de telecom de la jumătatea anilor 2000 – le-ar fi comis în perioada 2004-2007 împotriva unui jucător anonim de pe piața de comunicații fixe (Netmaster), care încerca astfel să își facă loc pe piață. În 2004 – 2005 Cosmorom (viitorul Cosmote, actualul Telekom) mai avea doar câteva zeci de mii de clienți și a fost la un pas de a ieși din business, iar RCS&RDS era încă departe de poziția solidă pe care o are în prezent în industrie.

Pentru a-și proteja veniturile, cei trei giganți ar fi tergiversat interconectarea rețelelor lor cu cea a Netmaster, blocând astfel posibilitatea clienților Netmaster de a suna utilizatorii Romtelecom, Orange și Vodafone, care acumulau practic la acea dată cel mai mare număr de clienți de telefonie de pe piață, conform plângerilor Netmaster către CC. Netmaster a mai susținut și că giganții ar fi limitat traficul generat de clienții Netmaster, astfel că multe dintre apelurile către rețelele celor trei operatori nu ar fi fost finalizate. Orange și Vodafone s-au apărat, printre altele, susținând că întârzierile ar fi fost generate și de faptul că traficul de apeluri generat de Netmaster ar fi înregistrat vârfuri nejustificate luând în considerare baza de clienți locală a operatorului, ridicând suspiciuni că de fapt ar fi realizat o operațiune ilegală pentru a obține un câștig financiar rapid (reoriginarea apelurilor și schimbarea identității apelurilor inter­naționale în apeluri naționale). Acuza­țiile aduse de cei doi operatori au fost respinse de CC, pe motiv că „schimbarea iden­tității apelantului este ilegală, conform regle­mentărilor în vigoare“ și a faptului că Au­to­ritatea de Reglementare în Comu­ni­ca­ții (ANCOM) nu a depistat asemenea practici.