Finanțarea alegerilor primare europene din 2019

Prăbușirea euroentuziasmului manifestat de cãtre cetățenii europeni, cuplată cu ascensiunea euroscepticismului, a accentuat preocupările pentru „democratizarea” alegerilor europene și pentru creșterea gradului de legitimitate de care se bucură instituțiile europene și liderii acestora. Chiar dacă, în acest moment, Uniunea Europeană este absorbită de rezolvarea problemelor urgente la zi – criza refugiaților, criza de securitate și chiar criza euro (departe de a se fi încheiat), considerăm că viitoarele alegeri europene trebuie să își facă loc pe agenda de preocupări a liderilor europeni, constituind un prilej de recâștigare a legitimității și a încrederii pierdute, o oportunitate de reconectare a cetățenilor cu proiectul european.

Alegerile primare în cadrul marilor partide politice europene și dezbaterile Spitzenkandidaten din 2014 au fost ultimele inovații în materie de alegeri europene. A fost un start bun, o formulă care a ajutat dezbaterea în multe state membre ale UE, în special în cazul în care respectivele state au avut un candidat de susținut, sau în cazul în care mass-media naționale au transmis dezbaterile prezidențiale televizate.

Aceste inovații nu duc lipsă de abordări critice, dar l-au instalat, într-o manieră incontestabilă și legitimă, pe Jean-Claude Juncker la conducerea executivului Uniunii Europene. A fost clar stabilită legătura între candidatul de la cel mai mare partid politic din cadrul Parlamentului European după alegeri și pozițiile de top ale UE. De asemenea, acest demers a arătat că există loc pentru îmbunătățiri, aceasta deoarece se dorește o participare mai intensă a cetățenilor la procesul de elaborare și de implementare a politicilor Uniunii. E necesar să existe și o “legitimitate” în privința surselor financiare alocate mecanismului prin care sunt aleși liderii europeni.