Fitch a îmbunătățit perspectiva de rating de țară pentru România de la „negativ” la „stabil”. Consecințe pentru dobânzile la care statul se împrumută

♦ Este prima modificare pozitivă din 2020 încoace, dar România rămâne încă pe ultima treaptă recomandată investițiilor ♦ Fitch a îmbunănățit perspectiva, nu ratingul. Pentru îmbunățirea ratingului trebuie ca deficitele țării – bugetar și de cont curent – să scadă substanțial.

România a avut anul trecut un deficit bu­getar de 80 mld. lei (16 mld. euro), adică 5,68% din PIB, față de 6,73% din PIB cu un an înainte. Deficitul de cont curent a fost, în 2022, de 26,5mld. euro adică 8,2% din PIB. Da­toria publică a fost, la finalul anului tre­cut, de 667,3 miliarde de lei (133,4 mld. euro). Doar pentru plata ratelor la datoria publică, bugetul a cheltuit, în 2022, 2% din PIB, adică 29 de miliarde de lei (5,8 mld. euro). Rata pentru plata datoriei publice a ajuns să fie aproape de nivelul  investițiilor statului (cheltuieli de capital) care au însemnat, în 2022, 2,8% din PIB. Jumătate din datoria statului este în monedă străină. Piețele, care nu au nici mamă nici tată, se uită la astfel de cifre.

România se împrumută pe piețele externe la dobânzi medii de 7%, la împrumuturile pe zece ani. Când, în criza trecută, Italia se împrumuta la 7% lumea economiștilor spune că Italia va intra în faliment, pentru că o dobândă de 7% este imposibil de plătit. Italia a rezistat cu ajutorul UE. Iată că România plătește azi dobânzi la 7%, dar cu ce preț? Cu prețul a 5 miliarde de euro plătit anual doar pentru dobânzi.