FMI propune suprataxarea bogăției la nivel mondial pentru a le arăta celor loviți de pandemie că lupta contra COVID-19 este un efort colectiv, după ce în criza anterioară a cerut măsuri de austeritate care au ciuruit țesătura socială

Când guvernul francez a propus în 2013 creșterea taxei de solida­ri­tate pe bogăție până la 75%, acto­rul francez Gérard  Depar­dieu, în semn de protest, a fugit din țară în Rusia, în brațele lui Vladimir Putin, unde ca liber-profesionist era impozitat cu doar 6%, mai puțin chiar și decât plătea rusul de rând. Depardieu a făcut exact ce spuneau criticii acelei taxe că se va întâmpla: averile mari vor pleca din țară. Însă ce se întâmplă dacă taxa pe bogăție devine o tendință mondială?

FMI, cel puțin, așa ar vrea. Taxarea suplimentară a bogaților, pe care pandemia nu i-a afectat prea tare, ci din contră, i-a ajutat să devină și mai bogați, ar reduce inegalitățile și ar preveni turbulențele sociale de genul celor care au șubrezit democrațiile după Marea Recesiune.

Între timp, Franța sub președintele Emmanuel Macron a abolit taxa pe avere într-o reformă fiscală care s-a dovedit că a folosit mai ales celor cu bani mulți, iar de la 1 ianuarie 2021, după o propunere cel mai pro­ba­bil electorală a președintelui Rusiei Vla­dimir Putin rușii bogați au ajuns să plă­teas­că mai mult la stat, un impozit de 15% pe avere.