Fondurile structurale, un domeniu în care nu mai suntem „în tandem“ cu Bulgaria
Un număr de 19 țări din UE 27 (fără Croația, nou intrată în UE) au reușit o rată de atragere a fondurilor structurale și de coeziune, alocate exercițiului financiar 2007 – 2013, de 90% (sumele încasate de la UE, inclusiv avansurile), șapte țări au avut o rată de atragere de peste 80% și una singură, România, a atras sub acest procent: 70%.
Foto: Ziarul Financiar
Un număr de 19 țări din UE 27 (fără Croația, nou intrată în UE) au reușit o rată de atragere a fondurilor structurale și de coeziune, alocate exercițiului financiar 2007 – 2013, de 90% (sumele încasate de la UE, inclusiv avansurile), șapte țări au avut o rată de atragere de peste 80% și una singură, România, a atras sub acest procent: 70%. Procentele detaliate în grafic includ și avansurile, ceea ce înseamnă că România a primit 13,3 mld. euro din totalul alocărilor perioadei 2007 – 2013, de 19 mld. euro.
Doar că România a transmis Comisiei Europene, până la finalul exercițiului financiar (decembrie 2015), declarații de cheltuieli de doar 12 mld. euro (63,4% din suma totală) și a primit și mai puțini bani ca rambursări (bani ce exclud avansurile) în contul cheltuielilor efectuate – 11,2 mld. euro (59% din suma totală alocată). Or, dacă România nu are facturi până la suma de 13 mld. euro pe care a primit-o în total, trebuie să dea bani înapoi. România este cu 20 de procente sub media de atragere a fondurilor UE (rambursări și abansuri) și cu zece procente sub penultima clasată – Italia. Iulian Anghel
Citește și
1 min
Robert Manea
1 min
Robert Manea