Gabriela Cacerea, NNDKP: Avem obiceiul de a da drumul la lucruri sperând că se rezolvă pe parcurs. Nu este deloc așa. Trebuie să discutăm mai mult despre problemele care nu sunt doar specifice României, ci perioadei pe care o traversăm

România are biblioteci de strategii sau de memorandumuri privind inves­tiții majore în energie, dar realitatea din teren arată de fapt că cele mai mul­te dintre acestea au rămas doar „macu­latură.“ Iar acest lucru are la bază mai mulți factori, dar de cele mai multe ori este vizibilă lispa de corelare între idee și pașii necesari pentru im­ple­mentarea acesteia, dar și un obicei în a lansa proiecte fără o analiză în spa­te, a spus Gabriela Cacerea, partener în cadrul firmei de avocatură NNDKP, în intervenția sa de la ZF Power Summit 2024, eveniment care a avut loc în perioada 27-29 februarie la București.

„Este nevoie de o mai mare cola­borare, și de o colaborare în sens real, între mediul de business și autorități, pentru a crește gradul de implemen­ta­re a proiectelor din toate zonele eco­no­miei, inclusiv din energie. Să transmiți pur și simplu propuneri către auto­rități și să nu fie luate în conside­rare, nu este neapărat un dialog. În mod real, ar trebui să se discute mai mult și problemele care nu sunt specifice României, ci perioadei pe care o trăim“, a spus Gabriela Cace­rea la ZF Power Summit 2024.

Mai departe, această nevoie de co­re­lare, dincolo de adaptarea la tendin­țele internaționale, este foarte nece­sară pe plan local, acolo unde adesea sunt desincronizări între strategiile care de fapt ar trebui să lucreze îm­pre­ună. Un exemplu foarte clar este dife­rența de abordare dintre două docu­men­te cheie pentru România, PNIESC (Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice) și Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisii­lor de gaze cu efect de seră, intitulată „România neutră 2050“, unde părțile direct implicate sunt aceleași, Minis­terul Energiei și Ministerul Mediului. De exemplu, dincolo de creșterea pro­ducției de energie verde, una dintre cele mai importante direcții de crește­re din PNIESC este producția de e­nergie pe bază de gaze, unde România ar trebui să ajungă la o capacitate de 4,4 GW, de la 2,9 GW în prezent. De asemenea, până în 2030, o­biectivul României este să con­struiască cen­tra­le nuclearoelec­trice folosind tehnolo­gie de tip Small Mo­dular Reactor (SMR) cu o capacitate totală instalată de 462 MW. Dar în timp ce PNIESC vorbește despre creșterea producției de energie pe gaz natural, România neutră în 2050 are cu totul alte obiec­tive.