Gabriela Folcuț, director executiv, Asociația Română a Băncilor: Creditarea, în cerc vicios pe fondul problemelor structurale din economie. De ce băncile nu acordă mai multe credite și de ce companiile nu apelează la credit în activitatea lor?
Gradul de intermediere financiară, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, s-a situat la 24% în anul 2024, în scădere față de nivelul de 40% din anul 2010. Intermedierea financiară este de cel puțin trei ori mai redusă comparativ cu media UE, de aproape 90%. România se menține pe ultima poziție în topul UE în ceea ce privește gradul de intermediere financiară, în pofida eforturi…
Foto: Ziarul Financiar
„Între factorii care influențează creditarea se regăsesc evoluțiile economice în plan intern și internațional, stabilitatea sistemului bancar, lichiditatea și rata de neperformanță, evoluția ratei inflației, a dobânzilor și a cursului de schimb, cadrul legislativ și de reglementare, maturitatea resurselor financiare, birocrația versus gradul de digitalizare și automatizare, nivelul educației financiare și înclinația și capacitatea clienților de a se împrumuta.“
Gradul de intermediere financiară, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, s-a situat la 24% în anul 2024, în scădere față de nivelul de 40% din anul 2010. Intermedierea financiară este de cel puțin trei ori mai redusă comparativ cu media UE, de aproape 90%. România se menține pe ultima poziție în topul UE în ceea ce privește gradul de intermediere financiară, în pofida eforturilor băncilor de a-și crește cota de piață într-un ritm și mai alert.
După criza financiară din anii 2008-2010, legislatorii și reglementatorii europeni s-au axat pe creșterea rezilienței băncilor, cu plusurile și constrângerile de rigoare. Cert este că, la nivelul Uniunii Europene, intermedierea financiară nebancară este în creștere, dar aceasta nu înseamnă că nu comportă riscuri pentru stabilitatea financiară.
Citește și
3 min
Ștefan Stan
2 min
Ioana Mihai-Andrei
3 min
Dragos Damian