(Geo)politica schimbărilor climatice

Liderii politici, economici și civici al planetei participă la lucrările COP26 la Glasgow, iar întreagă planetă urmărește deciziile și angajamentele ce urmează să fie negociate, adoptate și anunțate în următoarele două săptămâni. Este o conversație care ne privește pe noi toți, locuitorii frumoasei noastre planete. Indiferent de geografie, nivel economic și social sau preferințe politice și ideologice, suntem cu toții obligați să găsim răspunsuri credibile și ambițioase în fața unei din celei mai mari provocări a speciei umane – riscul distrugerii ecosistemului atât de fragil al naturii și al impactului activităților umane asupra încălzirii globale.

În ciuda evidenței că ne găsim la un moment de inflexiune, găsirea răspunsurilor nu se anunță ușoară. Dimpotrivă, COP26 se desfășoară într-un fundal dominat de dezacorduri politice și de interese divergente între grupuri de țări și în interiorul multor societăți. Liderii Chinei, Rusiei și Turciei nu participă în persoană la summit. Nici momentul geopolitic nu este cel mai favorabil. Neîncrederea lumii în curs de dezvoltare față de promisiunile statelor avansate a crescut substanțial, țînând cont de mai vechile promisiuni de asistență financiară neonorate în trecut și amplificată de răspunsul mai degrabă egoist al statelor dezvoltate față de cele sărace în perioada pandemiei. Mai mult, actuală criză a prețurilor la energie în Europa (pe fundalul intensei dezbateri din UE privind costurile antrenate de tranziția verde) complică o dezbatere și așa complicată. Marile puteri emergente ca India anunță în premieră anul 2070 că dată țintă pentru zero emisii, în timp ce China nu renunță la folosirea cărbunelui pentru producerea de energie.  Nevoile de a continua investițiile pentru folosirea combustibililor fosili pe perioada de tranziție provoacă protestul activiștilor de mediu, veniți în număr mare la Glasgow și ultra-activi pe rețele sociale, lucru care reflectă importanța pe care tânăra generație o acordă acestui subiect central al dezbaterii publice. 

Această presiune a opiniei publice a determinat și alte mutații importante și potențial pozitive. În premieră, numeroase bănci centrale și instituții financiare mobilizează resurse și “premiază” companiile și inovația în domeniul tehnologiilor verzi. Cancelarul Trezoreriei britanice, Rishi Sunak, a anunțat că toate companiile listate la bursă de la Londra vor trebui să producă planuri concrete de reducere a emisiilor de carbon, sub penalitatea plății de amenzi din partea reglementatorului piețelor financiare. Un număr de mari fonduri de investiții și bănci, grupate sub egida Glasgow Financial Alliance for Net Zero (sau Gfanz), promit mobilizarea de sume importante pentru finanțarea tranziției către energie regenerabilă până în 2050. Multe inițiative de acest gen au loc fără implicarea guvernelor centrale, la nivel de guverne locale, asociații profesionale, de companii de talie mică și mijlocie și la nivel cetățenesc.