De la glorie industrială la închidere definitivă. „Închiderea combinatului din Hunedoara înseamnă dependența de importuri și afectarea securității naționale în vremuri de restriște. A fost ultimul bastion al siderurgiei din Transilvania“. Cum au căzut pe

♦ În 1989, combinatul avea o capacitate de producție de 4,2 mil. tone.  Producția era folosită pe piața internă, susținea construcția de mașini (de la vagoane la automobile și mașini agricole) și dezvoltarea de cale ferată, dar și producția militară, alături de Sidex Galați și alte combinate ♦ În 2003, când a fost vândut de stat către ArcelorMitall, avea o producție de 300.000 de tone și  6.000 de angajați.

Închiderea combinatului Arcelor Mittal din Hunedoara, un simbol al industriei siderurgice, cu afaceri de 511 mil. lei anul trecut și 477 de angajați, înseamnă creșterea de­pen­denței de importuri, dar și posibile efecte în lanț asupra altor jucători din piață, pe lângă efectele sociale.

„Reprezenta simbolul industriei side­rurgice românești. Combinatul din Hune­doara a fost ultimul bastion al siderurgiei din Transilvania. Închiderea combinatului ar putea afecta și fabrica de țevi din Roman (ArcelorMittal Tubular Products). Guver­nul să îi cheme pe acționari la discuții și să ia măsuri să nu ne surprindă și la Roman ca la Hunedoara. Închiderea înseamnă de­pendența de importuri, afectarea securității naționale în vremuri de restriște“, a spus pentru ZF Petru Ianc, președintele Societății Române de Metalurgie și membru al Academiei de Științe Tehnice a României.