Grecia returnează anticipat banii creditorilor internaționali care au salvat-o din criza datoriilor suverane. Însă colapsul financiar a lăsat o moștenire grea: sectoare strategice din economie sunt controlate de străini

În 2009, când a izbucnit criza datoriilor suverane în Uniunea Europeană, Gre­cia avea o datorie de 127% din PIB și un deficit bugetar de aproape 14% din PIB. Colapsul financiar a fost evitat prin trei pachete de bailout de la FMI și de la statele din zona euro totalizând aproape 290 miliarde euro. Prețul plătit pentru acești bani au fost măsuri dure de austeritate.

Între timp, Grecia a început să-și rambur­seze anticipat datoriile către salvatori și este dată ca exemplu de disciplină bugetară și de suc­ces pe piețele financiare internaționale. Gu­ver­nanții greci se laudă acum că vor rambursa datoriile din primul pachet de bailout interna­țional cu 10 ani mai devreme, în 2031.

Este vorba de plata a 31,6 miliarde euro. Însă moștenirea crizei rămâne. Ca parte a mă­surilor de austeritate, creditorii internațio­nali i-au cerut Greciei să privatizeze companii din sectoare strategice pentru economie. Așa s-a ajuns ca active de importanță națională și regio­nală cum sunt principalul port al țării, operato­rul rețelei de electricitate de înaltă tensiune, cel mai mare aeroport și transportatorul feroviar național să aibă ca acționari sau să fie contro­late de companii străine.