Greșeala strategică pe care România a evitat-o: cum a evoluat industria nucleară europeană în ultimii 30 de ani și care sunt șansele României de a-și relansa acest domeniu?
Energia nucleară a devenit, mai ales în contextul conflictului din Iran, subiectul principal pe agenda europeană, dar lucrul care încă lipsește este un plan clar de finanțare pentru revenirea acestei industrii.
Foto: Ziarul Financiar
Energia nucleară a devenit, mai ales în contextul conflictului din Iran, subiectul principal pe agenda europeană, dar lucrul care încă lipsește este un plan clar de finanțare pentru revenirea acestei industrii.
Circa 20% din energia produsă de România vin de la centrala nucleară de la Cernavodă, iar proiectul de reactoare mici modulare de la Doicești este cel mai avansat la nivel european. Specialiștii din industrie sunt mai optimiști ca niciodată, dar acest optimism trebuie dublat de scheme de finanțare clare pentru energia nucleară, acolo unde proiectele nu au fost istoric niciodată livrate în grafic sau în buget.
„Zona de gaze a fost desemnată ca vehicul de tranziție energetică, dar nu poți face tranziție energetică fără nuclear, bazându-te doar pe trecerea la vânt și soare și la surse de producție intermitente”, a declarat Radu Mustață, energy & power development leader, Marsh, CEE Central în cadrul conferinței ZF Power Summit 2026. „Este cazul Germaniei, de exemplu, care a închis o industrie nucleară pentru a rămâne în bătaia soarelui și a vântului”, a subliniat Mustață.
Citește și
1 min
Bogdan Alecu
4 min
Mirela Turlan
2 min
Liviu Popescu