Guvernul o lasă mai încet cu planul de ajustare bugetară. Când 12 țări din Uniunea Europeană au deficite bugetare de peste 3% din PIB, Bruxellesul nu prea are cum să penalizeze Bucureștiul. Dar piețele o pot face

♦ Fiecare a treia țară membră a UE a avut, anul trecut, un deficit bugetar de peste 4% din PIB și 12 țări din clubul celor 27  au avut deficite de peste 3% din PIB – limita de alarmă prevăzută de tratatele UE ♦ Lucrurile nu se schimbă fundamental în  2024: tot 12 țări rămân cu deficite de peste 3% din PIB și tot opt cu deficite de peste 4% din PIB ♦ Așa stând lucrurile, să vorbești azi de „procedura de deficit excesiv” în cazul României nu mai are nici măcar un sens tehnic, de aceea la București nu se mai agită nimeni. Rămâne însă sensul practic, dintotdeauna știut: datoriile trebuie plătite.

Deficitul bugetar al României va crește în acest an la cel puțin 6,9% din PIB (cifră admisă, oficial, de guvern, în septembrie), față de ținta de 5% din PIB pe care a fost construită legea bugetului pentru 2024. Cu acest nivel de deficit, România va prelua conducerea plutonului țărilor care trăiesc pe baza acumulării de datorii însemnate. Anul trecut, România a avut al treilea cel mai mare deficit bugetar din UE după Italia (7,4% din PIB) și Ungaria (6,7% din PIB). Anul acesta va fi pe prima poziție (în jur de 7% din PIB deficit) urmată, cel mai probabil, de Slovacia (5,9% din PIB) și Polonia și Ungaria (cu 5,4% din PIB, fiecare).

Guvernul de la București nu se mai grăbește să prezinte Comisiei Europene planul de ajustare a deficitului bugetar pe care speră să-l întindă pe șapte ani. Inițial, oficialii au spus că acest plan va fi prezentat în septembrie. Acum nu se știe nici când va fi prezentat pe larg (în afară de câteva ajustări nesemnificative deja adoptate). Ministrul Investițiilor și al Fondurilor UE, Adrian Câciu, a spus miercuri că documentrul va fi prezentat coaliției de guvernare până la 15 octombrie și, după aprobare, va fi transmis Comisiei. Nu există un termen fixat pentru un astfel de demers.